Find yourself again

Intre timp...

2012-01-06T00:08:00.000+02:00

De ceva vreme, in timpul liber(fie el mai mult sau mai putin, depinde de perioade), obisnuiesc sa ma uit la filme si seriale destul de frecvent. N-as putea sa spun ca nu am timp mereu, mai ales ca timpul liber ti-l mai si faci uneori, dar sunt unele momente cand chiar nu ai resursele necesare sa mai intreprinzi diverse activitati pe care ai dori sa le faci zilnic. O prioritate se cere intotdeauna, indiferent de circumstante, asa ca totul depinde de tine...

Cam despre asta este vorba in filmul "I don't know how she does it", care o prezinta pe Sarah Jessica Parker, mama a 2 copii si cu o cariera importanta. Filmul m-a fascinat din multe perspective, iar povestea pare din ce in ce mai deprinsa din peisajele de zi cu zi din Romania(cel putin la nivelul de timp).

Un alt film interesant, il aduce pe Will Smith in editarea unui altfel de Doctor Love...de data aceasta, maestrul in probleme sentimentale ii invata cateva trucuri pe "ucenicii" sai pentru a atrage atentia femeilor iubite de acestia. Intriga este cand doctorul se vede imun la propriul sau medicament...ce iese de aici ? Va las pe voi sa va dati cu parerea...

Enjoy ! O seara frumoasa !

Prozac Vasile

2012-01-04T18:31:00.001+02:00

"Ia uita-l si pe Prozac Vasile" ziceau personajele din "Luzarii de pe Electrolizei". Cine sunt ei ? Sunt reprezentate de Fratzica, Unguru' Bulan, Gushteru' si C8ilu', cele 4 principale caractere ale Bulan Media.

Acesti oameni creativi aduc zambetul pe buze de cativa ani romanilor prin celebrele momente audio de cateva minute, si mai nou, prin clipurile video din seria "Luzarii de pe Electrolizei", ce va ajunge de Boboteaza la al cincilea episod.

Si cum anul nou a venit de cateva zile, un nou episod audio a fost difuzat astazi ! Enjoy !

Miercurea fara cuvinte(partea a saptea) - Primele artificii

2012-01-04T10:23:00.000+02:00

Povestea a inceput la Carmen.

Primii pasi in 2012

2012-01-03T21:13:00.000+02:00

Bine v-am regasit si la multi ani ! Iata-ne ajunsi si in anul care pe foarte multi ii terorizeaza, care unora le aduce multa satisfactie si profituri uriase, si in care noi, lumea normala, ne gandim cum sa il administram cat mai bine, avand in vedere ca lucrurile par din ce in ce mai in ceata din punct de vedere financiar international si mai ales european. Dar sa lasam filozofia mai deoparte, pentru ca vom avea timp un an intreg sa vedem ce se va intampla in aceste vremuri de povcste.

Probabil ar trebui sa ma laud si eu ca tot romanul despre seara de revelion...hmmm, da...dragut, intre prieteni si oameni mai apropiati, cu altii poate mai in tara sau mai in afara si cu multe ganduri lasate la o parte, in speranta ca acea idee de "carpe diem" o sa schimbe putin peisajul. Ce planuri mi-am facut pe 2012 ? Nu o sa enumar 5 liste de prioritati pentru ca mai nou am impresia ca singura prioritate care de fapt mai conteaza este sa fii sanatos, sa ii ai pe cei dragi aproape si sa poti sa te simti cat de cat impacat cu tine ca timpul care trece ireversibil conteaza in mare parte, dincolo de lucrurile care mereu te plimba dintr-un loc in altul si dintr-o situatie in alta. Sper sa am un mai mare chef de viata in unele situatii cand timpul restrange portile si chiar sa incerc sa fac din pasiunile mele acel lucru care ma odihneste cand sunt obosit si care ma imping sa finalizez interminabilul.

Sunt un pic dezamagit de lipsa de zapada, desi n-as putea spune ca ii simt lipsa desavarsit...a fost soare in ultimele zile, ceea ce mereu ma bucura...mi-a mai trecut iubirea de iarna...mai ales de cand frigul, mocirla(ca zapada nu prea pot sa o numesc) si conditiile de trafic pietonal din Bucuresti imi mananca zilele si putinul timp disponibil intre orele de la facultate, dar noi sa fim sanatosi, ca trecem cu bine peste toate.

Sunt bucuros ca totusi mai am cateva zile de vacanta pe care o sa incerc sa le valorific la capacitate maxima, pentru ca urmeaza o luna de senzatie...dar noua ne plac intotdeauna senzatiile, sau cum zic cei de la tabloide "ŞOC" . Sau cel putin asa am observat...nici prea bine ca e plictisitor si rutina, nici prea rau ca e prea soc...undeva la mijloc cu mici intensitati mai mari.

Si in rest ce pot sa zic...astept cu interes sa vad ce imi rezerva acest nou an. La multi ani inca o data, sa incercam sa ne bucuram de fiecare zi si Doamne Ajuta !

Just another morning...?

2011-12-31T14:19:00.001+02:00

...cam asa ar zice englezul, trezindu-se de dimineata si privind cu admiratie pe fereastra, la vremea care vine, si retrospectiv, la vremea care a trecut. Pana una alta, romanul care va umple aceste randuri s-a trezit in zgomot de trasnet de bici, si in cantec de plugusor de la colindatorii care cutreiera strazile pentru a aduce cele mai bune urari fiecarei familii.

Imi aduc aminte cu placere, ca in fiecare an, cum obsinuiam odata sa fiu si eu unul din ei...eram intotdeauna extrem de fericit cand se apropiau sarbatorile de iarna(poate mai fericit ca niciodata) si simteam acel spirit magic din toata fiinta mea. Colindele si mai ales mersul cu colindul ma faceau sa ma simt un alt om, unul mai bun, care vestea din pasiune faptul ca Domnul s-a nascut si ca primirea Lui in casele noastre, ne va umple sufletele de Lumina ! Timpul a trecut, acum la 20 ani(mare m-am mai facut...) parca totul pare desprins din alte povesti...lumea s-a mai schimbat...a trecut intr-o etapa de modernizare continua, si trebuie sa recunoastem ca nu e rau, doar ca dintr-o alta perspectiva, noi, generatiile de acum, care am prins ambele timpuri de vremuri, ne dam seama uneori de niste valori care se pierd oarecum...

Sa ramanem totusi cu amintirile frumoase in suflete si minti si sa inchinam un pahar si o urare de bine pentru anul ce vine, alaturi de cei dragi. A fost 2011 cel putin interesant zic eu, lasand la o parte grija guvernantilor pentru noi. Bineinteles, Romania are multe de tras si cu toate ca ne dorim mereu binele, o sa avem de tras din ce in ce mai mult pe viitor, dar nu trebuie sa ne lasam subjugati de acest lucru.

Sper ca anul care vine sa ne aduca tuturor cele dorite, sanatate si fericirea pe care o cautam ! La multi ani si sa ne vedem, auzim si citim cu bine !

Aceeasi privire spre infinit...

2011-12-30T04:47:00.000+02:00

Timpul trece...oamenii se schimba...si odata cu ei, vin si pleaca alte trenuri in statii care poate pana atunci nici nu aveau o destinatie. De cele mai multe ori totul se rezuma la faptul ca circumstantele inevitabil se schimba si ca aparent nimic nu ar mai putea fi facut. Cred ca totusi, acest lucru defineste gresit ceea ce cineva crede in general despre el, mai ales cand vine vorba de persoanele din jurul sau. In fond si la urma urmei, un tren nu renunta sa opreasca vreodata in vreuna dintre statiile sale si nu isi pune problema sa mai scape din vagoane atunci cand i se pare un moment prielnic. N-as putea sa spun...incep sa cred ca totusi celebra expresie "carpe diem" ascunde sub sensul sau aparent simplu, o alta multitudine de semnificatii ascunse, care se descopera la o analiza putin mai atenta.

Lasand asta la o parte, poate deveni un mod de viata sau o situatie cateodata destul de convenabila de a ceda anumite greutati care nu isi au rostul in lucrurile care se petrec zi de zi.

Dar destul cu filozofia...recunosc ca mi-era un dor foarte mare sa trec pe aici, sa imi astern cateva ganduri si sa interactionez cu acei oameni pe care ii apreciez de ani de zile. Nu am mai facut-o de multa vreme...si pe masura ce timpul trece, pot sa spun ca imi lipseste din ce in ce mai mult. As putea sa spun foarte simplu ca toate se petrec altfel si cu asta sa incerc sa dau niste raspunsuri simple la intrebari complexe. Adevarul este ca aproape mereu lucrurile se desfasoara intr-un alt ritm decat ni-l planificam noi...sau poate nu am ajuns eu la acel nivel de randament care sa ma faca sa imbin tot ceea ce mi-ar placea sa fac pe timpul unei zile...sunt convins ca ambitia, vointa si pasiunea inca sunt cheile succesului in orice domeniu...si stiu ca inca traiesc intr-o tara de la care nu ma pot astepta la multe lucruri bune, dar asta nu inseamna ca atunci cand vine vorba de mine si doar de ceea ce pot sa fac eu, sa nu am asteptari inalte...mi-as pierde drumul spre vise, acel drum pe care inca sustin ca merg si ma indrept in ciuda obstacolelor care intervin...

Ma bucur ca m-a lovit in sfarsit dorinta de a reveni aici...sper sa reusesc sa o mentin, chiar daca sunt convins ca o sa am unele momente cand poate decat somnul imi va reincarca bateriile, dar cu toate acestea, pasiunile sunt ceea ce ar trebui sa ne completeze un mediu plin de rutine si intamplari colorate zilnic.

Si nu, nu m-am schimbat, ci pe zi ce trece o forma din ce in ce mai slefuita se contureaza...

La buna recitire !

Noi suntem deontologi(partea a opta) - In lumi necunoscute

2011-10-30T03:18:00.012+03:00

Pe acest taram faimos
Totul pare mai frumos
Si totusi dubios...
Pentru ca nu este deloc duios...

Si ma gandesc ca poate intr-o zi,
Liberi de gand noi toti vom fi...
Media nu va manipula
Iar cei mai mici acum, vor trimufa.

Si asta pentru ca azi, ieri si sunt convins si maine
Vei fi pe aceleasi meleaguri haine...
Si daca doctrina nu va trimufa
Cu siguranta egoismul va putea...

Si sunt aproape sigur ca va fi asa,
Pentru ca vad asta pe fata ta,
Si sincer mi-as dori sa nu fie asa
Sa rupi din acel caiet definitiv foaia.

Dar aparent cred ca cu timpul ma invat
Ca orice invat are automat dezvat.
Pentru ca altfel n-ar fi nimic drept
Pe aceasta lume, pur concept.

Si stiu ca Sus este Cel Cineva,
Ce ne iubeste pururea.
Si vede mereu ce se petrece
Voind tot timpul sa ne incerce.

Eu nu as mai putea sa zic nimic,
Ma depasesti aproape zi de zi cate un pic.
Azi esti acel copil unic, iar maine
Musti mana ce te-a hranit cu paine...

Si poate nici eu nu mai sunt ce am fost,
Ma complicam cu lucruri fara rost...
Dar nu mai e nici o dilema...
Analizez un puzzle fara schema...

Si oricat de mult as vrea acum
Sa ma intorc sau sa te intorc din drum,
Observ ca in fiecare zi totul se schimba...
Si cum vorbele tale necontenit se plimba.

Si nu mai vreau sa fiu eu cel plimbat,
Poate am devenit copil maturizat,
Care a stat, a calculat si-analizat
Ca in picioare nu se vrea calcat.

Si uite asa cred ca s-a terminat...
Tot ce in mult timp am realizat...
Si poate pentru ce am luptat,
Atunci cand avea sens cu adevarat...

Calatorii interminabile...

2011-10-24T22:09:00.002+03:00

As vrea de multe ori sa incerc,
Sa nu ma mai ranesc de-al tau iceberg
Si sa te cred atunci cand iti doresti
Cu ale tale vorbe sa ma indulcesti...

Eu nu sunt chiar asa de-amar...
Inca nu imi dau seama cum iti par.
Ma uit uneori retrospectiv,
Gandindu-mi verbele infinitiv.

Si da...poate nu zic nimic...
Astept fara sa imi dau seama ritmic...
Si trece o zi, doua, sau chiar mai mult
Pana sa realizez durata acelui timp mut...

Si reintalnirea are o esenta dulce,
Pentru ca timpul vreme multa aduce.
Si poate pe sulfet reintipareste
Acele vorbe pe care ea le iubeste...

Dar vine urmatoarea zi in care dai uitarii,
Acel fermecator freamat al contemplarii...
Si parca esti inversul celebrei Ana
Ce cladesti noaptea zidul si refaci rana...

N-as sti mai mult acum ce pot a spune...
Astept ca timpul inca sa ne lase urme...
Si incet, unul cate unul sa adune,
Sa onduleze iarasi din trecut cateva dune...

Andrei Radutu, 24.10.2011

The cold wind is coming to town...

2011-10-16T21:25:00.000+03:00

Da...se fac deja vreo 8-9 zile de cand astept ca toamna sa fie totusi putin mai lenta in miscari, asa cum precieaza cei de la meteo inca de saptamana trecuta. Cu una sau 2 exceptii, a fost destul de frig pana acum, si lucrurile par sa fie doar la inceput. Astazi, spre exemplu, iesind din metrou, eram aproape sa fiu purtat pe "aripile vantului" creat intre curentii de afara si cei de pe peronul magistralelor.

Interesanta imagine...mai putin faptul ca de o vreme nu mi se mai pare chiar atat de magic modul cum toamna transforma totul in culori galbene si ruginii. Incepe cu adevarat frigul...si asta ma face sa ma gandesc cu bucurie si caldura la zilele minunate de vara, pe care le-am admirat atat de tare pana acum.

In fine, sper sa se mai echilibreze timpul si sa incep sa scriu mai des, mai ales ca netul pare sa se fi linistit si in caminele noastre in sfarsit. In rest lucrurile sunt bune, si sper ca si la voi totul este in regula. Multumesc pentru vizitele si incurajarile voastre pentru micile mostre de poezie.

O seara de duminica cat mai frumoasa !

Undeva...

2011-10-08T20:06:00.001+03:00

Undeva, ascuns in noapte
Sunt gasit de line soapte...
Ale tale ganduri toate
Ce vor sa mi te arate.

Sunt buimac pentru o vreme,
Crezand ca s-a pierdut Mos Ene...
Dar ele, tot astern alene...
Ganduri si-ntamplari supreme.

Si nu mi-e lene, doar vreau a crede
Ca ceea ce simt, e ceea ce se vede...
Pentru ca altfel am intra iar in paralele...
Acele universuri, care se pierd in stele.

Sau poate in visurile mele...
Speranta cere...si venin si miere
Si ma gandesc ca nu va piere,
Si ma va-mpinge mereu spre tintele mele.

Oricum, stiu sigur ca inca te cunosc...
Mi-a luat insa ceva timp sa recunosc.
Poate o stiam totusi demult
In clipele cand ramaneam in fata ta, doar mut...

M-am regasit in linistea ochilor tai...
Si ti-am vazut privirea, zburand catre ai mei...
Ma uit profund, spre departatele taramuri
Nestiind acolo, de sunt calduri sau friguri...

Si cine stie...poate intr-o zi...departe
Cand totul se va scrie si va ramane intr-o carte,
O vom deschide si vom reafla
Caldura din inima ta...

Andrei Radutu, 08.10.2011

Spirit de roman

2011-10-08T12:10:00.000+03:00

Da...aseara, dupa cum probabil majoritatea dintre voi stiti deja, s-a disputat penultimul meci din campania de calificare pentru Euro 2012, cu sanse de calificare pentru Romania ce se aflau in intervalul 0,1-1%, deci sa zicem ca era un meci pentru palmares si coeficientul si asa microscopic cu care nationala se mandreste atat de tare in ultima perioada.

Ok, pana aici nici o problema majora, pentru ca, sa fim seriosi, decat poate vreun parior dus cu pluta pe val mai credea ca Luxemburg poate incurca Bosnia, echipa ce va disputa barajul, atat de mult sperat de noi. Meciul cu Belarus se anunta destul de bun, mai ales ca Mutu, Tamas, Torje si cativa jucatori in forma din campionatul intern au fost selectionati(si amintim aici de Lazar, Sanmartean, Matel sau Cristea). Parerea mea e ca meciul a fost destul de ok, mai bun ca alte partide, cu o posesie prelungita, de care bineinteles romanii nu au profitat...primul gol a fost super...urmat de o greseala destul de stupida a lui Moti, in timp ce Romania stapanea jocul...golul de 2-1 a mai adus putina bucurie pe stadionul national care a strans multi fani de data aceasta. Si cum totul era decis in meciul in Bosnia(era 4-0 la pauza), noi(grupul acesta unit din urna a 3a spre a 4a), am inceput sa facem si anume...SPECTACOL !...adica, in fond si la urma urmei, ce mai conteaza ? Hai sa dam pase cu calcaiul, sa pierdem mingi aiurea, etc...opera de arta...mai ales ca a venit si golul 2 al lor ...cand se putea...pe final de meci !

Si ne mai intrebam de ce oare pierdem calificari...de ce nu merge echipa...de ce...pai eu zic ca raspunsul e destul de evident...ca mai intotdeauna, cum ridicam putin capul, avem tendinta sa ne inaltam mai mult decat ar fi nevoie, asa ca gravitatia tinde sa ne readuca cu picioarele acolo unde ne este locul si anume...inapoi la realitatea cotidiana.

Aaaa...era sa uit...mi-a placut la finalul meciului un apropo al celor 2 comentatori care suna ceva de gen..."Va dati seama ce ar fi fost daca in Bosnia rezultatul era favorabil ?"...Ooo, da ! Ar fi fost un moment kodak !

In concluzie, noi sa fim sanatosi ! Un weekend frumos sa aveti !

Noaptea bibliotecilor in ASE

2011-10-02T12:00:00.000+03:00

Dupa cum probabil ati vazut/auzit, a inceput de ieri un eveniment cultural national intitulat "Noaptea bibliotecilor", ce vrea sa aduca sub lumina(daca mai era nevoie) pe cei care inca iubesc sa citeasca.

Eventul a inceput de ieri si se va mai desfasura si astazi. Azi-noapte in ASE se intampla acest lucru...

Se deschid portile !

2011-10-01T16:18:00.002+03:00

Da...a venit si 1 octombrie, ziua in care majoritatea facultatilor isi incep activitatea, in care studentii se reintorc la treaba si in principiu, cand programul are practic un sens mai util decat in conditii de vara.

Astazi, ASE-ul a fost printre primele facultati ce si-a deschis portile, urmand ca incepand de luni sa ne prezentam la datorie inca de la primele ore. A trecut un an...nu imi dau seama sigur unde a plecat si cum, dar privind in spate imi dau seama ca sunt cateva lucruri care au ramas in cutiuta cu amintiri, niste oameni care te fac sa zambesti atunci cand ii intalnesti si dincolo de toate, am observat cum totul parca are un sens mult mai pronuntat decat in aceeasi perioada a anului trecut.

S-a organizat de asemenea astazi o mica intalnire speciala pentru boboci, in care studentii reprezentanti ai fiecarei facultati si asociatiile studentesti erau la dispozitia noilor veniti, pentru a fi pusi mai bine la curent cu ceea ce presupune voluntariatul, cat si profilul universitatii pe care au ales sa o studieze.

O zi frumoasa de sambata as spune...luni ne intoarcem la treaba, asa ca pana atunci, un weekend frumos si mult succes tuturor !

UPDATE : Iata si cateva poze de ieri...Senatul Studentesc isi saluta noii colegi !

We're gonna make it !

2011-09-28T18:25:00.000+03:00

A trecut ceva vreme si de cand nu am mai publicat o piesa din cultura muzicii rap, asa ca voi profita de ocazie in seara aceasta. Asa ca, fara a spune mai mult, voi lasa muzica sa vorbeasca. Enjoy !

De ce nu imi mai place de Otelul...

2011-09-28T15:05:00.000+03:00

Voiam astazi, dincolo de Miercurea fara cuvinte, sa ma apuc sa povestesc cate ceva din intamplarile petrecute vara aceasta, care este pe cale de a se sfarsi. O sa aman putin aceste amintiri, si o sa imi expun putin parerea despre ceea ce se intampla cu fotbalul romanesc si european in aceasta perioada. Da, a inceput un nou sezon, mult mai disputat parca decat anul trecut si cu multe echipe care s-au intarit si care pot avea un cuvant destul de important de spus in ceea ce se va numi castigatoarea Ligii I pe sezonul 2011-2012 in Romania.

Dincolo de acest aspect, sa mentionez si eu ca admir echipele care ne reprezinta in competitiile de fotbal europene, si vorbim aici de Otelul Galati(Champions League), Rapid(asteptam de mult acest moment), Steaua si FC Vaslui(si o sa imi exprim admiratia aici si pentru echipa Gaz Metan Medias, ce a fost foarte aproape de a accede si ea in grupele Europa League).

Dupa cum s-a vazut inca din prima etapa, campioana noastra, debutanta in competitie nu straluceste, dar asta o putem intelege foarte bine. Respect pentru toate cele 3 echipe din Europa League, ce dau totul pe teren in lupta pentru primavara europeana, speram sa o tina in continuare la fel si le uram succes ! Dar sa revenim putin la Otelul, care a fost aproape in primul meci de un rezultat bun, lucru ce aseara, in meciul cu Benfica de pe National Arena(admiram iarba olandeza), a parut extrem de departe. Ok, putem admite ca nici echipa portugheza nu a fost stralucita, dar oricum posesia, ocaziile create si modul cum circula mingea spuneau totul.

Cat despre Otelul...chiar mi-ar placea sa ii vad ca se lupta, ca vor cu adevarat, ca acel lucru care l-a facut echipa disparuta Unirea Urziceni ramane inca in viata...pana atunci, uram succes umbrei campioanei de anul trecut !

Miercurea fara cuvinte(partea a sasea) - Back to you

2011-09-28T12:01:00.000+03:00

Septembrie 2011, Saturn

Povestea a inceput la Carmen.

Parfum de toamna

2011-09-27T13:29:00.000+03:00

Da, a venit toamna...si cum bine zicea Iulia, ar cam fi timpul ca si vacanta asta sa isi aiba rostul ei si sa ne "livreze" inapoi la programul pe care acum aproape 4 luni il cunoasteam ca si comun pentru fiecare zi. Wow...perioada lunga. Nici n-as sti cu ce sa incep...insa sigur stiu cateva lucruri si o sa le expun pe rand, aici, unde timpul parca trece altfel lasand in urma pagini si randuri umplute cu amintiri, pareri, creatii si stari de spirit ce se vor accentuate.

Nu stiu de ce, dar niciodata nu am fost un mare fan al toamnei...poate pentru ca de fiecare data, cand eram mai mic, mi se parea ca distruge veselia unei veri minunate, compusa din culori, vise si farmec al vacantei. Toamna devenea un gen de sinonim cu scoala, care venea mai mult sau mai putin asteptata de mine si aspiratiile mele cele inalte si pline de idei...ulterior, in cateva saptamani urma sa ma obisnuiesc cu ideea ca soarele cel mult iubit si natura nu mai erau la putere asa cum mi-ar fi placut mie, si totul se rezuma in principiu la programul "magic" al scolii.

Anul trecut, toamna a adus ceva diferit...era primul an in care m-am dus la scoala sa rememorez clipele frumoase si acea urma de demult a emotiei copilariei ce se petrecea in acea zi...a fost altfel...eram alaturi de colegii si prietenii din liceu, si parca nu se mai legau la fel lucrurile...urma sa plecam si sa nu ne mai intoarcem zilnic in acea locatie care ne gazduise atatia ani...imi aduc aminte ca situatia devenise un pic ciudata, in conditiile in care noi, purtand acel sentiment de nou, ne pregateam sa ne luam zborul, fiecare spre facultatea lui...

Acum, n-as putea sa spun ca situatia seamana...a ramas decat acelasi peisaj in care am impresia ca soarele se pregateste de hibernat, in care decorul se va decolora incetul cu incetul si o mare schimbare, zic eu, fata de anii trecuti...nerabdarea de a intra din nou in acel program parca plin de evenimente in care entuziasmul, pasiunea, oboseala si traficul sunt partenerii tai de lucru...si sa nu uitam bineinteles de toti prietenii si colegii pe care nu i-am vazut de ceva vreme, si pe care o sa fim toti atat de fericiti ca ii vom vedea...o zi, doua, hai poate o saptamana...

Ce sa mai...vara s-a terminat, ca si vacanta, insa pana saptamana viitoare, avem tot timpul din lume sa rememoram lucrurile frumoase realizate si sa le lasam pe vara viitoare pe restul !

Un weekend cat o vacanta

2011-07-11T15:02:00.000+03:00

Da, exact asa m-am simtit weekendul acesta, de parca toate gandurile, prostiile si ingrijorarile mele erau plecate departe, fara vreo urma de intoarcere. Intotdeauna am fost de parere ca timpul valoreaza extrem de mult atunci cand ai langa tine oamenii potriviti, iar acest lucru ar trebui sa se intample destul de des pentru noi. In acest fel, am ramane singuri cu noi, urmarind cai verzi pe pereti si gandindu-ne la ceea ce am fi putut sa facem mai bine, o mult mai scurta perioada.

Sa revenim totusi la acest weekend, pentru ca el a fost unul luminos, calduros cum nu prea am mai avut in ultima perioada si plin de vitalitate. O reteta perfecta oarecum pentru majoritatea lumii, care s-a indreptat, dupa preferinte, la mare, munte, la o iesire in natura sau de ce nu, bucurandu-se intr-un sezlong, afara sau pe un balcon, de frumusetea vremii de afara.

Si cum majoritatea clipelor de neuitat se gasesc in esente mici pentru ca altfel nu am mai face diferenta, iata-ne acum cu o noua poveste care si-a luat locul in minti si suflete, pentru ca noi sa ne dam seama cat de multe lucruri se pot face atunci cand totul pare sa se integreze la locul potrivit.

P.S.: Da, am vazut meciul lui Bute, insa nu am mai avut fortele sa scriu ceva despre el. Ma bucur mult cand un roman reuseste sa treaca de granitele acestor multe lucruri care uneori ne retin in incercarea noastra de a ne urma visele. Oamenii acestia sunt destul de rari si merita apreciati la adevarata lor valoare.

P.S.2: Un weekend placut tuturor !

Noi suntem deontologi(partea a saptea) - Mici decizii (ne)importante

2011-07-07T19:18:00.000+03:00

Incep sa cred de o vreme incoace ca deontologia omoara Romania...nu cum spuneau baietii de la Taxi cu melodia "Criogenia, salveaza Romania". Cred ca pe zi ce trece devine din ce in ce mai sublim, mai aparte...ceva de neimaginat si cred ca din pacate, de nestapanit...de-a dreptul superb ! N-ar fi rau, ne-am gandi noi, ca pana la urma, acest principiu filozofic(daca il pot numi asa) si etic este identificat de cele mai multe ori cu domnul Immanuel Kant, lucru ce nu e putin pentru cei care cred in cele spuse de acest om.

Bun, deci nu ar fi o problema asa mare...dar cum la noi, toate valorile morale si cam de orice fel de natura se depreciaza pe masura ce timpul trece, leafa merge, omul creste si se cam tampeste, ca altfel ma gandesc ca nu s-ar intampla ceea ce se intampla in zilele noastre pe taramul minunat al frunzelor, la fel se cam duce de rapa orice fel de atribuire si legatura cu tot ceea ce inseamna principii. Ne gasim in fata faptului concret de cele mai multe ori, cand tot ceea ce afirmam sus si tare odata sau chiar de curand(ca vorba aia, daca intai glasuitorul patriei poate reevalua persoane, lucruri, doctrine, si alte basmareli din astea care nu inseamna absolut nimic in functie de zi, ora si chiar 5 minute, ma gandesc ca poporul, de fapt foarte in tema cu realitatea cotidiana, este in stare sa se adapteze la un nivel rezonabil) s-a transformat intr-un cliseu care duce fara nici un fel de dubiu la pierderea multor lucruri...printre cele mai importante enumeram respectul de sine si reciproc al persoanelor implicate colateral, instabilitatea personalitatii, demonstrarea inca o data a faptului ca marea zicala "Fapte, nu vorbe" se aplica in 99% din cazuri si ca da, romanii se pricep(daca mai era nevoie de demonstratie) la absolut tot, si ca ei in realitate nu au nevoie de nimeni si de nimic - readucem in lumina celebrul banc cu cricul.

Asa ca, pana cand un pic de simt moral, etic si ceva vorbe spuse pe bune vor aparea in jur, noi sa fim sanatosi ca la restul ne descurcam perfect ! Si la mai mare !

Next generation...

2011-07-06T19:47:00.000+03:00

Acum un an pe vremea asta, eram inca cu biletele de la contestatii(romana si mate) de la bac in portofel. Imi trebuia o medie competitiva pentru a pastra sanse bune la examenul ce urma sa desemneze cei mai buni 75 ocupati ai Facultatii de Administrarea Afacerilor cu predare in limbi straine(fost SELS, actual FABIZ pentru cei sunt familiarizati cu denumirile) din ASE Bucuresti. Rezultatele au ramas aceleasi, mi s-a parut un pic nedrept la vremea aceea, dar am considerat ca Domnul ma rasplatise cu sanse bune deoarece media mea de bac era 9,30 si oricum 70% din media admiterii la facultate o considera examenul ce urma in 2-3 saptamani.

Timpul a trecut, totul a iesit nesperat de bine si ma bucur, zambind, uitandu-ma la anul universitar ce tocmai s-a incheiat. Dar destul cu asta, ca v-am mai povestit si in alte dati. Voiam de fapt sa ma refer si eu putin la examenul de anul acesta de bacalaureat. N-o sa incep sa impart acuzatii in stanga si in dreapta sau sa zic ca "pe vremea mea...", etc. Am stat si eu ca omul normal si am observat unele lucruri...n-as vrea sa incep sa trag concluzii pentru ca pot fi eronate, si in acelasi timp situatiile pot fi diferite in ceea ce consta circumstantele.

Raman totusi uimit de unele lucruri. Acum un an, in generatia mea, cand promovabilitatea la bac a fost cea mai mica de pana atunci(67%) si cand era scandal mare pe TV, toata lumea era ultragiata...acum procentul a mai scazut cu 20%...e urias...intr-un an...

Sa punem rezultatele pe baza camerelor ? De ce nu ? In fond, toata lumea stie ca nu e un examen corect si ca si daca il iei cu o nota mai mica sau mai mare oricum nu releva absolut nimic...la mine in liceu anul trecut au picat 3 oameni, anul asta sunt vreo 20 si ceva respinsi, si inca e bine...

Ce-ar mai fi de spus ? Vreo cateva lucruri...e un semnal grav de alarma pentru generatiile viitoare...si imi pun si eu o intrebare ca tot omul(asta ca tot ne spunea noua domnul diriginte anul trecut..."Sa va fereasca Domnul de un bac corect !") : Bah, dar daca o sa fie corect, 100%, dam pariu ca trec 25 % ?

Si imi mai aduc aminte de o treaba..."aia de dinainte tot timpul erau mai nashpa pana cand plecau din liceu..."

Ar mai fi multe de spus despre deprinderile elevilor, meditatii, parinti, profesori, sistem, dar fiecare si le stie pe ale lui, asa ca noi sa fim sanatosi si mult succes tuturor !

Miercurea fara cuvinte(partea a cincea) - Victory !

2011-07-06T12:27:00.000+03:00

Povestea a inceput la Carmen.

Situatii...

2011-07-05T15:31:00.000+03:00

Se spune ca in general, in momente de liniste pline de mister, iti vin in minte unele din cele mai bune idei, amintiri sau concluzii...mi-ar placea sa cred ca eu ma intalnesc cu toate 3 in astfel de momente...

Revenind la ideea data si de titlu, am meditat putin aseara, impreuna cu un bun prieten la unele din situatiile cu care ne-am confruntat noi anul trecut si cum sunt ele reflectate in prezent. Discutiile variau in termeni de persoane, intamplari, circumstante si trasee profesionale. De cele mai multe ori, o privire retrospectiva este cea mai buna metoda de a evita unele lucruri neplacute si in acelasi timp de a iti da seama de semnificatii diverse care poate in alte timpuri nu spuneau nimic...e vorba de privitul si analizatul ideilor la rece, cand unii factori nu mai sunt la fel de importanti in luarea deciziilor sau poate partile afectate nu mai sunt aceleasi...in general cand realitatea pare mai credibila si nu mai subiectiva.

Sunt situatii cand totul pare sa mearga ca pe roate, cand Domnul are grija ca noi sa mergem spre descoperirea farmecului fiecarei clipe fara mari batai de cap, sunt situatii cand unele drumuri se despart, si cand poate benzile lor nu se vor mai intalni decat la o intersectie pentru cateva clipe, sunt situatii cand pur si simplu ai merge pana la capat doar ca sa asiguri incredere sau sa (iti) demonstrezi ceva, si sunt situatii cand pur si simplu accepti mult prea multe compromisuri care te distrug si te doboara la pamant.

De cele mai multe ori, multe din cele prezentate de mine mai sus intrec limitele imaginate de noi in cam orice domeniu...problema vine, cred eu, din posibilitatea de identificare a persoanei cu ceea ce se intampla si cu celelalte personaje care intervin in discutie, situatie, poveste, relatie si asa mai departe...

Odata ce drumul se termina sau isi intrece limitele...cu siguranta o curba deosebit de periculoasa se iveste la orizont si de aici benzile se disperseaza cu o iutime demna de invidiat...

Linistea serii de duminica(3)

2011-07-03T19:06:00.000+03:00

O seara frumoasa si linistita !

Cum era cu La Familia si cu adevarul gol golut ?

2011-06-29T22:49:00.000+03:00

Tocmai ma uitam intamplator la un videoclip din cele mai recente(adica de vreo 3 ani incoace) ale lui Puya, in care noul stil il "prinde" aparent destul de bine, atat pe el si cat pe publicul care il asculta.

Dincolo de lucrurile care s-au spus, se spun si probabil se vor mai spune, ramane totusi o intrebare...cum era chestia aia cu "Lumea o sa ne zica tot La Familia, tot Sisu, tot Puya" si cu "Sisu si Puya nu sunt vanzare" ?

Pana la un raspuns cred ca piesele acestea au vorbit la vremurile lor, vorbesc si acum pentru cei care vad ce s-a intamplat cu muzica lor si probabil vor vorbi si de acum inainte...

Miercurea fara cuvinte(partea a patra) - Amintiri din tabara

2011-06-29T15:34:00.000+03:00

2009, Suncuius, Bihor

Povestea a inceput la Carmen.

Space bound(partea a doua)

2011-06-27T22:59:00.000+03:00

Am ignorat de o vreme unul din genurile mele preferate de muzica. Si cum timpul este ideal, dupa ce anul trecut albumul Recovery a dezvaluit noile piese Eminem, a venit momentul pentru un nou videoclip. Piesa se numeste Space Bound si ilustreaza(ca de altfel cam toate videoclipurile artistului) exact trairile sale din momentul in care piesa a fost creata si ceea ce vrea sa transmita.

Asa ca fara alte cuvinte, enjoy !

Linistea serii de duminica(2)

2011-06-26T21:58:00.000+03:00

Dupa cum spuneam si aici, seara de duminica, are dupa parerea mea un farmec aparte. Pentru aceasta va propun o alta piesa superba.

Enjoy si la o saptamana cat mai buna !

O zi cat pentru 6 ani !

2011-06-26T13:40:00.000+03:00

Astazi, 26 iunie 2011, este ziua in care Antena 3 sarbatoreste 6 ani de existenta(si as putea adauga aici ca aceasta perioada, sau cel putin o parte din ea, reprezinta si faptul ca este lider de piata in ceea ce priveste posturile specializate in stiri), varsta(daca putem spune asa) pe care o va implini maine, 27 iunie.

Pentru astazi, se anunta cateva lucruri speciale, astfel ca de-a lungul zilei vor fi prezentate pe post cele mai semnificative momente ale natiunii din ultimii 6 ani, precum si selectii din cele mai bune emisiuni ale realizatorilor TV precum Alessandra Stoicescu, Gabriela Vranceanu-Firea, Mihai Gadea, Dana Grecu sau Mircea Badea. Ultimii doi vor fi pentru prima data impreuna in prezentarea jurnalului principal de stiri Antena 3.

Ar fi mult prea mult de spus legate de acesti oameni sufletisti, care sunt acuzati si denigrati zi de zi pentru ca isi fac meseriile cu multa pasiune si fara sa ia in brate sistemul. Asa ca, fara mai multe vorbe, lasam faptele sa vorbeasca si va invit sa vizionati in aceasta zi programele speciale Antena 3, EXISTENTA...PRIN REZISTENTA !

Ganduri efemere...

2011-06-25T18:28:00.002+03:00

Imi era dor sa scriu o poezie,

Preferabil chiar sa nu mi-o dedic mie...

Ci poate tie...

Tu, ce-mi tineai odat' inima vie...

Si printre picaturi de vie

Te vad acum pe drumul care

Tu il urai asa de tare...

Si sunt convins ca inca doare...

Ce doare ? Poate acea "iertare"...

Pentru ca am fost trecator prin zare

Pe o carare...

Ce-o vizitam mereu cu multa desfatare...

Da, inca doare, si desi a trecut vreme

De cand ne intreceam in sute teme

Fara sa imi fie mie o placere,

Sunt ca si acum momente cheie...

Si poate mi-ar placea de multe ori sa spun

Ca poate acea cale a ta nu e un drum...

Si ca o iei orbecaind pe sensul unic,

In cautarea eului launtric.

As vrea poate, dar nu mai pot

Sa tai mereu tot ciot cu ciot...

Pentru ca ecuatorialele idei

Cresc tot mai des, chit ca nu vrei...

Si cum de ceva timp incoace

Am tot sperat c-un semn vei face,

Ar fi momentul sa iti spun

Ca asta-i ultimul porumbel bun.

Dar nu e nici un fel de suparare...

Din primele momente am zis ca iti dau iertare.

Mi-ar fi placut totusi sa nu eziti

Sa fii un om si sa nu minti...

Atatea cate s-au facut

Ma bucur si acum ca le-am avut.

Ma uit in spate uneori zambind

De 2 copii cu inimi amintind.

Si poate ca va veni o zi odata

Cand o sa dam cartile pe fata.

Pentru ca inevitabil timpul trece

Iar totul cu buretele se sterge...

Andrei Radutu, 25 iunie 2011..."Filozofie pura"

Umbra vremurilor de altadata...

2011-06-25T15:42:00.003+03:00

Competitia verii

2011-06-24T19:52:00.002+03:00

Nu, nu a reinceput campionatul de fotbal, nici Mitica Dragomir sau Jiji nu joaca finala de table, nici Daniel Negreanu nu mai descopera un alt pocărstarrrr din mine, tine, ei, etc.

E vorba de Competitia Verii Conquiztador, care aduna mii de oameni pasionati de ceea ce se intampla in jurul lor(inainte, acum si pe viitor) si care isi pun cunostintele la bataie, in ceea ce se anunta poate a fi unul din cele mai mari concursuri Conquiztador.

La ora actuala sunt inscrisi vreo 18000 de concurenti din care primii 3 vor beneficia de premii reale oferite de FunDeal si anume :

Locul 1: 100 000 galbeni + IPad 2 (16 Gb)
Locul 2: 90 000 galbeni + IPhone 4 (16 Gb)
Locul 3: 80 000 galbeni+ voucher City Break

Competitia se desfasoara sub forma a 3 runde(prima formata din toti jucatorii, a doua din cei mai buni 9, iar finala se va desfasura intre primii cei mai buni 3 concurenti) pe data de 1 iulie orele 20:00.

Pentru cei carora le surade ideea, ne vedem pe acolo ! Succes !

Imbietorul miros de tei...

2011-06-24T12:45:00.000+03:00

Da ! Tocmai m-am trezit din probabil cel mai bun somn avut in ultima perioada...12 ore fara zbucium, vise tampite si alte chestii de gen...motivul pare sa fie unul simplu...oboseala si caldura te aduc in aceasta stare numai buna de visare. De unde atata oboseala si caldura ? Foarte simplu...ieri a trebuit, dupa 2 saptamani in care nu am mai avut contact cu ea, bucurandu-ma de vacanta, sa ajung in capitala pentru ultimele detalii legate de camin. S-a intamplat sa nimeresc intr-una din cele mai calduroase zile, asta pentru ca la 9 si un pic, cand treceam pe langa Institutul de Meteorologie de langa Baneasca, 25 de grade se aratau foarte mandre de ele si de faptul ca temperatura urma sa creasca fara probleme in urmatoarele ore. Dupa cateva ore de plimbari(iubesc de-a dreptul RATB vara), m-am adapostit de valul de caldura, si totul a revenit parca la un normal(mai firesc).

Seara, m-am intors acasa, bucurandu-ma de peisajul de pe DN 1, in care soarele era de-a dreptul minunat. Dincolo de toata caldura, Bucurestiul are in aceste zile o aroma foarte speciala si consistenta de-a lungul sau...o multime de tei infrumuseteaza atat privelistea cat si atmosfera, lucru ce te duce cu gandul la vis, vacanta, concediu, privitul marii in timp ce stai tolanit intr-un sezlong pe nisip si alte multe lucruri de astea, pe care cu totii speram sa le realizam vara asta.

Pana atunci, mult succes, vacanta placuta si aveti grija la vreme !

Stanga-dreapta, fata-spate

2011-06-22T21:59:00.000+03:00

In taramul basescian, au deseori loc intalniri de comitete, comitii si alte institutii ale statului care vegheaza asupra sigurantei cetatenilor din Romania si care isi doneaza aproape toate salariile si beneficiile pe care le au din serviciul de aparatori ai statului...tot la astfel de intalniri, sunt chemati membrii opozitiei, in speranta ca doar, doar seful statului va reusi sa ii convinga sa se desprinda de moguli, comunism si alte efecte speciale de gen si vor lasa in sfarsit tara sa se dezvolte pe picioarele sale si sa iasa din recesiune pentru ca da, aparatorul patriei impreuna cu acei ministri foarte competenti care nu pot dormi noaptea de grija cetatenilor, vor sa REFORMEZE STATUL !!!

Cam asa ar suna o stire probabil mai putin deontologica decat de obicei, rostita de o prezentatoare de stiri(alias jurnalista) care este profund afectata de situatia din Romania si care vrea sa indobitoceasca poporul si mai rau, neuitand bineinteles cum se saluta dictatoreste in frumoasa tarisoara. In toata aceasta balarie semi-orientala, gasca portocalie isi vede frumos de numaratul banilor pe care ii mai are de alcatuit, de proiectele pe care le vor pune in plan spre alegeri, de servirea unicului "binefacator" al tarii(care fie vorba intre noi conduce un Duster si isi doneaza salariul...doar, doar va mai castiga un procent in sondaje) si bineinteles de mentinerea bunei dispozitii a coanei Nuti...nu am vrea s-o suparam, nu de alta, dar frunza se vrea inca verde(si aici ma refer la cea de pe creanga supervizor-ului care "cauta" trenul la "mate").

Pe acelasi sistem anarhist, zilele precedente marele sef de trib s-a intalnit cu membrii opozitiei sa discute despre noua organizare a regiunilor de dezvoltare(care or fi alea, ca acest lucru presupune ca si inainte existau regiunile de dezvoltare...nu vorbim de judete aici). Dupa multe subiecte si planuri de reformare, cei 3 baieti s-au ridicat spre a merge fiecare la treburile lor...o intrebare se aude in surdina..."si acum ca am terminat, mai ramaneti in opozitie" ? (cu alte cuvinte, si acum ca am terminat cu caterinca, facem si noi o bauta la Golden, ca niste noi aliati, ashea ce mai conteaza stanga-dreapta, centru-fata-spate ? ).

Bineinteles ca domnul Crin a fost rational si s-a aratat jignit de propunerea liderului orange. In schimb vocea celor 260 de secui, care sunt o entitate separata la Bruxelles, se aude bine in urechea visatoare a lui Base.

Asa ca, pe ritm, inainte mars...

Base, te iubim,
Noi ca tine vrem sa fim...
CĂ ca tine nu gasim !

Miercurea fara cuvinte(partea a treia) - Camping adventure

2011-06-22T02:38:00.000+03:00

2008, Homoraciu, Prahova

Povestea a inceput la Carmen.

Pasiunea, jumatatile de masura si oamenii din jurul nostru

2011-06-21T00:29:00.000+03:00

Fiecare clipa are farmecul ei...iar aceasta este inconjurata de anumiti oameni, anumite locuri si situatii in care viata te poarta ca intr-o calatorie spre urmatorul orizont. Aparent totul pare frumos din exterior...cum ar putea fi altfel cand fiecare dintre noi incercam ca macar intr-o anumita masura sa parem mai mult sau mai putin decat suntem deja, sa aratam mai mult sau mai putin din ceea ce putem face si sa ascultam sau nu de acea voce interioara care ne spune sa ramanem noi si sa ne simtim bine in pielea noastra indiferent ce spune si crede lumea...

Fiecare pas pe care il facem arata un anumit grad de pasiune...putini oameni incearca sa traiasca la intensitate maxima fiecare moment, sa incerce sa descopere frumusetea fiecarui drum care se asterne in fata si sa gaseasca acea pasiune care ne face sa visam si sa o luam de la capat de fiecare data cand un drum ni se inchide sau blocheaza...de multe ori incercam sa facem compromisuri, cu ceilalti, dar cel mai important ramane pe de alta parte compromisul cu noi insine, acel lucru care ne defineste si ne descopera exact asa cum ar trebui sa fim, sa actionam sau care ne aduce acel zambet fara mari eforturi...oare cat de bun este acel compromis si pana la ce limita putem spune ca ne-a fost cu adevarat folositor, oare ce oameni avem de fapt langa noi si cum suntem perceputi in momentul in care facem cel mai mic gest spre bunavointa, intelegere si in final un compromis ?

Care oameni mai sunt cu adevarat destul de oameni sa realizeze ca de fapt nu traiesc intr-un glob de cristal si ca de multe ori in aceasta viata au nevoie de cei din jurul lor poate pentru cel mai mic si nesemnificativ detaliu sau pentru cel mai mare serviciu ? Cati dintre noi isi dau seama cat de importante au fost unele clipe si ca unele persoane au inteles cu adevarat semnificatia lor ? Cati dintre noi ne mai aducem aminte de cateva dintre situatiile limita in care cel mai mult au contat ajutorul de Sus si acel om(poate mai mult sau mai putin trecator), care s-a oprit, a pus un umar si a indulcit o lacrima, o inima, un suflet ?

Intrebari pline de mister, al carui raspuns il primim zi de zi prin ceea ce am fost, suntem si vom fi, alaturi de cei care apar sau dispar fara urma din ceea ce s-au numit odata trecatori prin viata noastra...

P.S.: Am vazut acest film in aceasta dupa-amiaza si trebuie sa recunosc ca aceste scene, ce descriu o viata practic simpla, de zi cu zi, ar putea sa ne duca cu gandul la multe lucruri pe care pasiunea, jumatatile de masura si oamenii din jurul nostru le intalnesc in drumul pe care fiecare dintre noi mergem.

Basescu, Oprescu, romanii si pasajul Basarab

2011-06-20T15:04:00.000+03:00

Va aduceti aminte de episodul de acum vreo 2-3 saptamani cand ministresa transporturilor, Anca Boagiu, i-a luat frumos pe jurnalisti sa ii plimbe cu mareata inventie a romanilor si anumte trenul ? Ne gandeam si noi ca saracii jurnalisti, nu mai vazusera asa ceva(pe aceeasi logica ca o fi vreun TGV sau Maglev, dar de unde atatea trenuri), dar aparent totul mergea de minune pana cand trenul a cedat aparent datorita unui senzor care a oprit sofisticata masinarie datorita unui pericol iminent pe caile ferate(si asa multe si marunte) ale frumoasei tarisoare. Atunci, domnul "supervisor" al transporturilor feroviare,aflat in respectivul obiect de patrimoniu national, a luat in ritm sportiv o anume creanga plina de frunze si, asezat sub trenul cu pricina, a reusit sa "repare" respectiva problema, "ca doar ce facem noi aicishea, suntem cu doamna ministru..."

Pe acelasi sistem melteano-manelistic, s-a inaugurat in sfarsit, dupa 11 ani de asteptare, maretul pasaj Basarab(sa zicem ca nu il credem obiect de propaganda inca). Bineinteles, dupa cum era si de asteptat, acesta nu a putut fi prea bine dat in folosinta datorita turismului extrem aflat in zona cu pricina(sa mai zica cineva ca frunzulita foaie foaie, updatata probabil de pe creanga cu care s-a urnit trenul din povestea de mai devreme, a doamnei Udrea nu functioneaza). La o adica, da, ar fi normal...merge toata lumea sa vada podu' ca doar cate poduri se fac in Romanica pe zi/luna/an/deceniu/regim, etc ?

Si cum amintirea cea mai grozava o spui tuturor prietenilor, simpaticii nostri concetateni s-au tras si anume in poze pe pasajul Basarab pentru a celebra evenimentul si a fi bucurosi de gloria de a fi printre primii care pasesc pe asfaltul atat de mistic(si cautat) al pasajului.

Dincolo de acest aspect, ramane si vesnica propaganda media...cum celebrul proiect a fost inceput prin anii in care Stolo inca nu renuntase la ideea de candidatura, iar lui Base nu ii dadusera inca lacrimile, e normal ca acesta sa isi asume lucrarea, nu-i asa ? In fond, dupa gura, probabil destul de ocupata a ziarelor pline de "realism" politic, domnul Oprescu nici nu era de acord cu acest maret proiect in acea vreme. De urmatorul primar al capitalei de dupa 2004, Adriean, parca nu se aude nimic...nici acum, nici in timpul constructiilor stopate...

Concluzia...Da Base, al tau e podu' tati, da, da !

Linistea serii de duminica

2011-06-19T17:53:00.001+03:00

Ziua de duminica are ceva special, de fapt chiar mai multe daca stau sa ma gandesc bine. Intai de toate, este ziua in care Domnul s-a odihnit dupa ce a creat lumea in fiecare detaliu al sau, si astfel este o sarbatoare(pe care trebuie sa recunosc ca nu o respect nici eu mereu). Daca stam sa ne gandim din perspectiva noastra, a omului modern, in care gandurile si problemele ne consuma energia si mintile in fiecare zi, duminica este ultima zi de weekend, in care parca totul pare mai linistit, mai insufletit si incarcator de energie, in care fiecare dintre noi se pregateste de o noua saptamana in felul in care simte si asa mai departe.

Si cum seara parca totul se invaluie intr-o aura de mister si pace, atmosfera creata tinde sa devina una demna de relaxare profunda.

In aceste conditii, un peisaj, unul sau mai multi prieteni, o pasiune, o plimbare sau chiar o melodie pot produce acea magie si lumina de care ne place mereu sa ne amintim si pe care dorim sa o pastram in suflete in zilele cu mai putin soare.

Pentru aceasta seara, va propun aceasta melodie care sper sa va aduca un strop de magie. O seara minunata !

Retrospectiva inceputului

2011-06-18T16:36:00.000+03:00

In general inceputurile sunt pline de un farmec nemaiintalnit pana atunci...sau daca ne-am mai intalnit cu el, putem spune ca datele problemei sunt in mare parte extrem de diferite. Dar sa lasam acest aspect si sa ne axam pe noile inceputuri. Stau uneori savurand o ceasca de cafea, privind un peisaj, ascultand o melodie sau de ce nu, uitandu-ma la unele poze din trecut si imi aduc aminte de unele dintre inceputurile mele...ce se intamplase pana atunci, ce s-a intamplat in acel moment si cum a evoluat situatia cu personajul/le principale si in ce directie...

Cel mai bun si mai recent exemplu imi vine in minte in aceasta perioada...imi amintesc cu placere ca acum un an pe vremea aceasta, mai aveam aproximativ 10 zile pana la bac...eram mai mult ca sigur cu multe ganduri in minte legate de diverse probleme, si mai ales de ingrijorarile mele legate de proba de matematica si mai ales de admiterea ASE care urma...imi faceam tot felul de planuri, idei, probabilitati si punctajele mi se invarteau in cap precum un titirez scapat de sub control.

As vrea sa detaliez putin acest aspect, dar o sa il reiau intr-un post viitor...lucrurile au fost bune, Domnul a fost langa mine si m-am trezit usor, usor, ca un nou locuitor al capitalei(pe care nu o mai vizitasem in afara de inscrieri si admitere cam de cand eram mic). Bun...pana aici, toate bune si frumoase...noroc ca inceputurile sunt pline de mister, pentru ca luand lucrurile de-a fir a par astazi, sunt anumite momente pe care nu stiu cum le-am trecut sau ce cai am urmat din intuitie sau pentru ca Domnul m-a indrumat spre ele. Imi aduc aminte cu zambetul pe buze de primele zile de facultate, de camera goala de camin in care am stat vreo 3-4 zile pana au venit noii mei colegi, niste adevarati oameni, de primul coleg de facultate cu care m-am intalnit la primul seminar, si de sentimentele de nesiguranta si chiar panica ce au urmat in prima luna si jumatate.

De ce panica, probabil pentru ca asa avem tendinta sa reactionam in situatii in care nu putem spune ca ne sprijinim pe foarte multe multi stalpi de sustinere...am considerat relativ normala situatia avand in vedere ca eram intr-un oras nou(culmea si capitala si pe care nu o cunosteam), cu oameni noi alaturi de care urma sa locuiesc pana vara, intr-un nou colectiv in care nu stiam pe nimeni si unde noii profesori pareau din alte lumi, nestiind cum sa reactionez fata de ei, ce asteptari au, cu ce ochi ne privesc si cum vor evolua lucrurile. Simpatice momente, mi le aduc aminte cu bucurie si de asemenea stiu foarte bine si clipele cand ajungeam acasa cu un moral la limite medii si le povesteam alor mei despre noile descoperiri.

Dupa niste vreme, mi-am dat seama ca cel mai bine e sa infrunt situatia, mi-am asumat cateva responsabilitati, am pus timpul liber la bataie si am inceput sa ma amestec in mijlocul tuturor problemelor si situatiilor. Dupa vreo cateva saptamani in care totul parea desprins de nicaieri, au inceput sa se contureze primele piese ale puzzle-lui si parca eforturile mele incepeau sa se cunoasca. Cand am ajuns in (pre)sesiune, povestea avea sa se intregeasca bucatica cu bucatica, proiect dupa proiect, test dupa test si in sfarsit cele mai grele piese atarnau asupra marilor prime examene...

Privind in spate, totul este parte din farmec, si fiecare inceput este special prin continutul sau unic. Dincolo de fiecare poveste, sunt protagonistii, situatiile si modul in care reactionam. Totul este oarecum nesigur in ceturile necunoscutului, iar cand vrei sa fii cu adevarat parte a povestii, totul se aseaza incet, precum un fulg care danseaza de la nori pana la varful victorios al muntelui pe care drumul nostru va ajunge !

2012

2011-06-17T19:01:00.000+03:00

S-au zis si mai ales prezis multe lucruri despre anul acesta. Intai maiasii, apoi Nostradamus si probabil multi si multe pe langa ei. Ba s-a facut chiar si un film care are mai mult sau mai putin legatura cu ceea ce unii afirma cu tarie ca s-ar intampla. Au zis-o, o zic si probabil o vor mai zice, ca asa e lumea...un singur lucru ramane totusi in picioare...noi suntem niste simpli oameni si doar Domnul stie cand va veni sfarsitul lumii...acest lucru ar trebui sa fie cam printre ultimele noastre griji, si ar trebui sa incercam sa traim fiecare clipa bucurandu-ne de farmecul acestei lumi minunate.

Revenind la film, mi-a fost recomandat si mie de un bun prieten si am auzit despre el multe lucruri. L-am vazut si eu astazi. Dincolo de intriga filmului, care se leaga cu cele amintite mai devreme, m-a uimit extrem de mult povestea oamenilor care treceau practic prin scenariul imaginat. Un geolog, de origine indiana, ajutat de prietenul sau, descopera niste reactii in lant provocate de o explozie solara cum nu se mai vazuse pana atunci si alcatuiesc peisajul dezastrului cu ceva timp inainte ca aceasta sa se desfasoare. Accentul este dublu masurat si datorita unei familii care intra aproape accidental in actiune. De aici, practic totul incepe. Capul respectivei familii, un scriitor, reuseste sa configureze si el datele problemei si isi salveaza in ultimele momente familia, urcand "neoficial" pe una din modernele arce care urmau sa salveze o parte din oameni pentru a construi noua lume.

Cu efortul sau si a celebrului geolog care reuseste sa ii convinga pe toti capii si instaritii lumii ca mai intai de toate sunt oameni, este salvata mult mai multa populatie decat se "rezervase" inainte. Mesajul pleaca de la insusi presedintele american(interpretat de Danny Glover) care ramane alaturi de poporul sau, in timp ce isi trimite fiica in una din navele salvatoare.

Si cum totul este bine cand se termina cu bine, cei care supravietuiesc, revad lumina soarelui si noua lume ca o mare familie a omenirii.

Trebuie sa marturisesc ca dincolo de ideea filmului, derivata din celebrele preziceri, acesta este, fara indoiala, unul din cele mai bune si impresionante filme pe care le-am vazut si pe care vi-l recomand cu placere.

O seara frumoasa si vizionare placuta !

A inceput sezonul !

2011-06-16T15:58:00.000+03:00

Salutare tuturor ! Da, dupa cum am zis acum o vreme, m-am intors cu multe idei si ganduri in aceasta frumoasa vara. Putem spune fara probleme ca a inceput sezonul poate cel mai frumos al anului, asa ca va urez cu aceasta ocazie o vara cat mai minunata si nu uitati sa va bucurati de fiecare moment al acesteia !

Stiu ca a trecut ceva timp de la ultimul cu adevarat post, dar orele parca erau prea putine in ceea ce priveste o zi normala si parca timpul liber parea din ce in ce mai valoros. Pot spune ca am incheiat cu bine primul meu an universitar si ca sunt foarte bucuros in aceasta privinta(dar despre acest subiect voi detalia probabil intr-un viitor post) si ca acum(de fapt cam de vinerea spre sambata trecuta) ma asteapta(cel putin in teorie) cea mai lunga vacanta din istorie, asa ca vreau sa o valorific cat mai bine, cat mai placut si de ce nu, cat mai util, pentru ca de mult astept o vacanta de genul asta in care sa ma pot ocupa de ceea ce imi doresc, de pasiuni, vise, prieteni, plimbari si multe altele.

Chiar daca nu am fost prezent pe aici, s-au petrecut(cel putin din punctul meu de vedere) cateva evenimente notabile pe care as vrea sa le trec in revista...in primul rand(poate cel mai important) vara si-a intrat in drepturi si acea vreme frumoasa ne face sa zambim din ce in ce mai mult. Pe plan fotbalistic un alt roman(si rapidist de-al meu), Cristian Sapunaru a ridicat Cupa Europa League alaturi de echipa sa de club, FC Porto, iar spectacolul desavarsit a amutit lumea cand Barcelona a practicat celebrul stil de joc tiki-taka in fata echipei Manchester United in finala Champions League. Ajungand si in Romania, se poate spune ca unul din cele mai frumoase campionate s-a incheiat cu victoria Otelului Galati, urmata pe locul 2(cu plus sau minus) de FC Timisoara. Echipa mea de suflet, Rapid Bucuresti a terminat prima din cele bucurestene, ajungand pe un loc bun de Europa League(4), Steaua a luat Cupa Romaniei, iar nationala a recuperat jocurile slabe cu un meci foarte bun cu Bosnia. Pentru cunoscatori, Razvan Lucescu a renuntat in sfarsit la nationala si s-a intors la Rapid(alaturi de care a avut cea mai mare performanta a sa in 2006, precum si a Rapidului), unde a inceput construirea unei frumoase echipe si astfel se anunta un sezon foarte disputat care va incepe in 2 luni.

Ca si evenimente speciale, la Bucuresti au concertat cativa artisti din lumea buna muzicala precum Shakira, Sting, Scorpions, iar in aceasta seara(daca imi aduc bine aminte) cei de la UB40 vor fi si ei prezenti pentru a incanta publicul roman. Eclipsa de luna de aseara a fost frumoasa, sper ca v-ati bucurat de ea(cat si de lumina memorabila de dupa 1). In rest, nu pot decat sa zic ca sunt bucuros ca m-am intors aici, va multumesc pentru vizitele si comentariile voastre, si la buna recitire !

Get right !

2011-06-08T13:08:00.000+03:00

Sa zicem pentru moment doar atat, cu mentiunea ca de abia astept sa imi las frau liber ideilor si gandurilor...

P.S.1 : Enjoy !
P.S.2 : Salutari tuturor si toate cele bune !

Simple things...

2011-05-24T00:29:00.001+03:00

Salutare tuturor ! Multumesc ca inca mai treceti pe aici, chiar daca subsemnatul o face putin cam rar. Promit ca voi reveni imediat ce perioada aglomerata se va finaliza. Pana atunci nu pot decat sa ma rog ca Domnul sa fie cu noi cu toti, sa va urez toate cele bune si sa va las aici o melodie frumoasa care, zic eu, incununeaza o zi minunata.

Enjoy si nu uitati sa zambiti pentru ca vara se apropie cu pasi repezi !

Always forever

2011-05-15T13:30:00.000+03:00

Este o duminica frumoasa. Imi pare rau ca nu pot fi pe aici atat de des pe cat mi-as dori, asa ca pentru aceasta zi minunata va transmit gandurile mele bune, alaturi de o melodie la fel de superba !

Sper sa reusesc sa mai trec pe aici in masura in care timpul mi-o va permite. Pana atunci nu uitati sa zambiti si o saptamana cat mai reusita !

Vodafone juniors si internetul (pe) mobil

2011-05-11T22:21:00.000+03:00

Pentru a stabili niste lucruri de la inceput, sa spunem ca nu am nimic cu internetul mobil(fie el pe telefon sau nu), atat timp cat reprezinta cu adevarat o utilitate si mai ales daca merge bine la un pret rezonabil.

Si acum sa incepem...ieri, tocmai iesisem de la facultate si ma relaxam alaturi de doi colegi, cand primesc un telefon de la un numar fix de Vodafone pe care scria redirectionare apel. Zic ok, hai sa raspund...sunt directionat la un alt numar aparent, si imi raspunde o voce binecunoscuta de operator plin de poezioare.

- Buna ziua, de la Vodafone Romania. Puteti vorbi un moment ?

- Ok...2 secunde, zic eu, sa ies, ca in locul in care ma aflu este galagie.

Ies eu frumos, ii raspund omului, si aceeasi voce imi spune...

- V-am contactat pentru a va pune la curent cu ofertele noastre de internet. Sunteti la curent cu acest serviciu ?

Cam acum o luna si jumatate, maxim doua, am primit acelasi gen de telefon cu acelasi subiect, dupa ce in iarna am luat in proba un modem pentru internet mobil timp de o luna de zile. Daca tot ajungem in acest subiect, sa precizam ca Vodafone(cel putin din ceea ce am experimentat eu) are cel mai bun internet mobil din toate punctele de vedere. Eu am avut pana acum jumatate de an, un internet mobil de la Orange. Sfat prietenesc...NU VA LUATI OFERTE DE INTERNET ORANGE !!!...pe bune, nu o faceti ! Am stat si m-am chinuit(in lipsa de alte oportunitati la vremea aceea) cu un modem de net mobil Orange care mergea genial de prost(dat fiind zona mea de acasa, unde ar fi trebuit totusi sa mearga rezonabil) timp de 2 ani, iar cand a venit perioada de sfarsit a contractului, i-am contactat pe baieti, mi-au spus ca trebuie sa mai platesc suplimentar si alte nebunii de gen...si uite asa m-am trezit ca imi tot trimiteau facturi. Timp de 3 luni dupa ce ii sunasem s-a mai intamplat asta. Cand a fost tatal meu la reprezentanta, se ajunsese la modul in care operatorul isi intreba sefii daca au vreun pic de rusine...contractul a fost intrerupt dupa ce am platit cele 3 facturi suplimentare + inca o saptamana de inregistrare a cererii...SUPERB !

Revenind la ideea cu probatul de net Vodafone din iarna, l-am luat, l-am probat, am platit atunci modemul, si o factura in avans, si mi s-a spus ca in caz ca nu imi place, imi voi primi toti banii inapoi. A trecut luna, am gasit o alta oportunitate, l-am adus inapoi in magazinul Vodafone, mi s-au dat toti banii inapoi, urmand ca factura platita in avans sa imi vina acasa pe minus si sa inregistrez o cerere telefonica pentru a imi primi banii inapoi. Am vorbit cu baietii ulterior, in 4 zile mi-am recuperat banii si foarte multumit de modul in care s-au miscat(la ei am si un abonament de telefon de 4 ani, si cu care am colaborat la 3 contracte, 3 telefoane si asa mai departe), imi spun in gand...uite aici oameni care se comporta profesional.

Asa, sa trecem peste poveste(dar trebuia sa va explic chestiile astea) si sa continuam dialogul...

- Da, sunt la curent cu ofertele dumneavoastra de internet, am mai fost contactat cu putin timp in urma pentru acelasi serviciu, dar momentan nu sunt interesat de internetul (pe) mobil.

- Nu v-ar interesa sa aflati de ce avantaje puteti beneficia ?

- Momentan v-am spus, nu sunt interesat de internetul (pe) mobil.

Probabil omul intrerupt din poezie, se pierde...se aude o mica pauza in telefon...iar apoi...

- Da' de ceeeeee ?

Raman putin socat de exprimarea tipului, si ii spun din nou...,

- Nu sunt interesat pentru ca nu am nevoie momentan de interent (pe) mobil. Am unj internet fix foarte bun si sunt multumit de el.

Iarasi o pauza...de data aceasta lunga(cateva secunde)...

-Mai sunteti ? intreb eu...

-Da...bine...

Tace din nou si convorbirea se termina.

Ce as putea sa spun ? Am fost pur si simplu socat cand am auzit onomatopeea tipului, si am tendinta sa cred ca omul era debutant si are multa treaba de facut din partea sefilor. O sa incerc sa nu judec prea rau firma Vodafone, de care eram multumit pana acum si sper ca acest telefon sa fi fost unul izolat.

Cat despre junior, i-as fi spus eu pe romaneste decat atat "Prietene, la profesionalismul pe care il demonstrezi, nu uiti cumva regula nr.1 a jocului : tu tragi de mine, si nu eu de tine pentru a iti fi client". Dar noi sa fim sanatosi ca un telefon si unul mic care trage de noi pentru diverse chestii, am mai trecut noi prin d-astea !

Miercurea fara cuvinte(partea a doua) - nelimitatul orizont

2011-05-11T12:24:00.001+03:00

Povestea a inceput la Carmen.

Momente inedite "In puii mei"

2011-05-08T21:23:00.000+03:00

Poate unul dintre cei mai buni actori din Romania, al carui show este probabil printre cele mai indragite si vizionate de telespectatori, Mihai Bendeac, isi prezinta operele de arta comica in fiecare sambata seara !

Dupa cum va spuneam si aici, nu prea agreez televiziunile din Romania si incercarea lor de manipulare media prin tot felul de metode, in schimb acest show este unul din lucrurile pe care le-as urmari incontinuu, pentru ca te poti distra la modul foarte real, strecurandu-te printre problemele prin care trecem fiecare in frumoasa tarisoara.

Asa, ca fara alte prezentari va las in compania celor care ne fac sa radem intr-o seara cat pentru o intreaga saptamana ! O seara frumoasa si o saptamana cat mai reusita !

Would I lie to you ?

2011-05-08T12:21:00.000+03:00

Este duminica astazi, o zi frumoasa din nou cu cativa nori la orizont, asa ca va propun o melodie care sa va infrumuseteze starea de spirit !

Un weekend cat mai placut in cotinuare !

Adevaratul episod "Bine, Pa !"

2011-05-07T20:58:00.001+03:00

Da...este o frumoasa si linistita seara de sambata...si cum timpul din nou ne ofera foarte putine oportunitati de a admira natura in prag de amurg, incercam sa ne gasim o ocupatie cat mai placuta pentru seara ce urmeaza.

Zilele trecute am vorbit despre cateva aspecte ale manipularii media, care mi-au adus aminte din nou de episodul "Bine, Pa !" si de unele subiecte pe care le am de mult pe o lista de asteptare speciala, pentru ca le vreau exprimate cat mai bine si la momentul oportun. Unul dintre ele il voi descrie in aceasta seara, iar urmatoarele vor urma cand voi avea starea de spirit necesara.

Uitandu-ma putin retrospectiv, daca ar fi sa analizez putin situatia, as avea multe lucruri de spus si adaugat acelor persoane care au disparut dintr-un motiv sau altul din peisaj si care nu au mai vrut pur si simplu sa mai aiba tangente cu mine. Le-am inteles decizia si am considerat ca am ajuns la varsta in care suntem in stare sa ne comportam ca niste adulti in devenire si sa ne intelegem la un nivel mediu, de dragul vremurilor apuse. GRESIT !!! De fapt, nu exista asa ceva(si daca exista se intalneste la 1 milion de cazuri) si aparent cea mai buna solutie in astfel de situatii este sa iti vezi de treaba ta.

Sunt o persoana care pune pasiune in tot ceea ce face, imi place sa daruiesc o parte din mine acelor persoane si lucruri cu care ma identific pentru ca ma personalizeaza si nu imi plac jumatatile de masura. Imi plac acele momente pline de farmec de la inceputurile unor povesti de neuitat, in care doua persoane se respecta si se admira atata de mult incat sunt atrase una de alta intr-un mod ce pare la acel moment de nepatruns, imi plac oamenii care sunt cu adevarat oameni si eram de parere pana acum ceva vreme, ca as face cam tot ce mi-ar sta in putinta pentru ei, in cazul in care nori negri se intrevad la orizont, pentru ca noi suntem alaturi de ei si la fel vor face si ei. Ei bine, nu e chiar asa...si regret sa spun asta, pentru ca jignesc acele persoane care chiar sunt exact cum le descriu eu aici, care au o inima mare si care vor dincolo de toate ca iubirea sa vindece aceasta lume plina de iluzii...si cu toate astea, procentajul de oameni despre care vorbim aici este aproape insesizabil.

Mergem mai departe...lucrurile frumoase merg bine, respectul si admiratia reciproca se mentin 1 luna, 2,3, o jumatate de an, un an, etc...se ajunge inevitabil la momente in care persoanele intra in confruntari. Unele se incheie bine, altele nu, unele sunt memorate si timpul va actiona ca un vulcan distrugand tot ce ii va iesi in cale, iar altele dispar ca norii dupa ploaie...un singur lucru este capital...momentul cand toate acestea ajung la o prapastie...si atunci depinde foarte mult cine va ajuta pe cine...este deseori momentul cand se sparge paharul...si poate cea mai buna solutie ar fi ca noi sa ramanem noi si sa nu cedam teren in momentul in care identitatea ne este doborata...

In caz contrar totul incet, incet se va prabusi, iar cand ne vom da seama, deja lucrurile au luat-o pe cai separate si cu sens unic de multa vreme...

Cu alte cuvinte, poate mai mult mai eficient si mai pe fata va prezint adevaratul episod "Bine, Pa !"(by Mircea Badea). Enjoy !

P.S.: Articolul se cere continuat, asa ca voi reveni la aceasta tema in posturile urmatoare !

Magic start

2011-05-06T19:55:00.001+03:00

Este o zi frumoasa astazi ! Prima dupa vreo cateva in care vremea a fost mai mult in asociatie cu norii care aduceau ploaia(de altfel nu multa cantitativ, dar prelungita). Si cum saptamana aceasta, numai chef de dat jos din pat la ore matinale nu ai, aproape tot timpul m-am trezit fara vreun chef aparte de plecat la facultate. Dar pentru asta, si pentru multe altele exista Magic FM. Cred ca v-am mai povestit eu despre faptul ca imi place acest post de radio mai mult decat oricare si ca muzica lui ma incanta la orice ora.

Cum am inceput sa apreciez aceasta muzica ? Hmmm...povestea incepe undeva cand eram copil, si cum pe atunci nu existau PC-uri, laptopuri, net sau alte chestii d-astea, eu ascultam muzica la casetofonul cu dubla caseta a lui tata, ce prindea si radio si chiar si inregistra. Pe vremea aceea nu existau CD-uri, asa ca tata avea o colectie foarte frumoasa de casete audio cu artisti clasici ai muzicii internationale si ascultam toti melodiile acelea. Cred ca nu o sa uit niciodata aceste timpuri, imi aduc aminte cum ascultam si memoram povesti si basme tot pe acelasi principiu...ce vremuri...

Dar sa revenim, timpul a trecut, muzica a evoluat, melodiile pe care cresteam deveneau altele, mai ales prezente pe Atomic TV, ulterior TV K Lumea, iar undeva prin clasa a 6a, muzica rap avea sa imi intre in suflet poate pentru totdeauna, alaturi de primul album al lui Bitza. Pe masura ce timpul trecea, treceam prin multe lucruri delicate la acea varsta, si parca ma simteam mult mai motivat, mai linistit si mai bine in pielea mea cand ascultam acele lectii de viata pentru mine la vremea aceea, cand inca consideram ca viata si oamenii se invart in niste lumi cu cer senin si probabil cu baloane albastre(ca rozul nu ma pasioneaza).

Ajungem si prin vara anului 2009, cand eram prezent pe aici, povestindu-va din ideile mele, si uite asa constat ca un bun prieten de-al meu era fascinat de cateva melodii mai vechi. Le auzisem si eu, dar nu imi pareau atat de cunoscute, incat sa le cant. Imi spune ca gasise topul celor mai ascultate 1000 de melodii din ultimii 30 ani. Parca vrajit de magia melodiilor, incep sa ascult si eu cateva, il iau si il analizez acasa, si descopar multi din artistii si piesele care ma incantau cand eram mic. De atunci, am inceput practic sa ma reindragostesc de muzica acelor ani si sa devin un ascultator cu perspective multiple.

Nu se pune problema ca am renuntat la muzica ce imi place, dar cu bucurie pot spune ca am adaugat la aceasta multe piese magice de-a dreptul, iar in ultima perioada, Magic FM, este cu mine inca de dimineata in casti, iar acasa ma bucur de muzica sa online.

Pentru ca cele mai frumoase momente din viata au muzica lor !

Cu si despre filme

2011-05-06T00:52:00.000+03:00

Sa incepem acest post prin a preciza ca sunt un iubitor de filme de toate categoriile, in special daca filmul are actiunea si personajele facute de asa natura incat sa iti miste putin rotitele, sa te transpuna intr-o lume paralela, sa uiti complet de lumea normala pentru o ora jumatate sau doua si sa inveti ceva, sa iti dai seama de lucruri importante, sau sa razi copios infrumusetandu-ti starea de spirit.

Chiar daca zilele acestea ploaia nu prea ne-a creat cine stie ce chef de viata(astazi parca mai mult ca oricand), am reusit sa merg ieri, impreuna cu cativa colegi la "Source code", un film ce este dupa parerea mea absolut genial. Sa precizam ca miercurea avem mereu optiunea Orange film(care dupa parerea mea este cred ca singura chestie din Orange cu care am avut tangenta si de care sunt foarte multumit), si putem achizitiona 2 bilete la pret de unul cu ajutorul unui cod Orange, asa ca pentru asta, merita mai mult ca oricand sa te relaxezi cu prietenii la un film.

Revenind la "Source code", actiunea se petrece intr-un tren, langa Chicago, acesta fiind aruncat in aer in aproape de metropola americana. Capitanul Stevens este transpus intr-o alta persoana cu ajutorul unui software, in incercarea de a-l gasi pe cel ce a pus la cale acestea. Cu toate acestea, el are doar 8 minute, nestiind la inceput nimic despre viata celui pe care il va inlocui practic. Dupa cele 8 minute, trenul explodeaza si el se reintoarce intr-o capsula imaginata de program si o va lua de la capat. Intr-un final reuseste sa-l gaseasca pe raufacator, programul are succes, insa la dorinta sa, cea care il indruma spre a gasi detaliile, il retrimite in tren pentru ultima data, pe riscul sau, iar personajul principal reuseste sa si salveze trenul, in care se afla cineva special pentru el.

Trebuie sa recunosc ca mi-a placut mult filmul si il pot considera alaturi de "The jacket", "Happy accidents" sau "The number 23", unul din thrillerele cu accent psihologic pe care le-as revedea cu placere.

La multi ani !

2011-05-05T17:53:00.000+03:00

Chiar daca ziua de astazi nu a fost foarte frumoasa din punctul de vedere al vremii, noi tot sarbatorim cu drag aceasta sarbatoare care ne face sa ne simtim mandri, mai determinati si mai pusi pe distractie !

Asa ca, pe aceasta ocazie, urez un la multi ani incununat cu ceea ce va doriti voi, toate cele bune si multumim partenerelor noastre care sunt alaturi de noi in aceasta zi si se bucura alaturi de noi(la fel cum suntem si noi la randul nostru alaturi de ele) cat si celor care privesc aceasta zi ca una data in barci si care ne-ar creste si anume moralul masculin !

Distractie placuta !

Miercurea fara cuvinte - Dor de mare...

2011-05-04T12:50:00.000+03:00

Povestea a inceput aici

Noi suntem deontologi(partea a sasea) - Bine, Pa !

2011-05-03T21:34:00.000+03:00

In ultimele zile, suflarea media din Romania s-a preocupat cu 2 "mari" evenimente care pur si simplu au pus monopol(daca mai era cazul) pe mintile umane care sunt inca obosite sa schimbe postul pe ceva mai util sau pur si simplu sa inchida televizorul aducator de "noutati palpitante". Si uite asa se face, ca am fost asaltat astazi cu informatii care mai de care mai interesante si mai detaliate in legatura cu cele 2 eventuri ce au schimbat lumea de sus pana jos, de la stanga la dreapta si probabil si de jos in sus ca, doar na, unde ar mai fi farmecul povestirii.

Pentru inceput, sa spunem ca nu mai apreciez televiziunea din Romania de cam 2 ani, de cand m-am rezumat la cateva posturi documentare, de filme clasice sau de sport si la cateva emisiuni de divertisment printre care amintim "Cronica Carcotasilor", "In puii mei", "In gura presei", "Agentul VIP" sau "Apropo TV"(pe care de obicei le urmaresc pe net). Cu trecerea timpului, imi pare din ce in ce mai bine de decizia luata si imi dau seama, trecand fugitiv pe unele canele in timp ce stau la masa acasa, ca manipularea mass-media este in plina polenizare astazi mai mult ca oricand.

Revenind la cele 2 minunatii de care lumea isi va aminti din strafundul mintilor la batranete, trebuie mentionat ca mareata nunta engleza a creat pe langa acel mare tam-tam, barfa, admiratie, intriga, invidie si alte chestii de gen chiar si cateva tumbe ale unor admiratori oficiali, iar presupusa victorie a americanilor la nivel de acte teroriste(yeah, right...) se lasa cu multa lume care isi da cu parerea despre liderul(sau ex-liderul sau nici una dintre ele) care a fost, este sau nu si probabil calibrul glontului, efectul produs si alte lucruri din astea absolut diplomatice si tipic democratice.

Nu ar ramane decat un singur lucru de afirmat, pentru ca de inchis gurile atarnande in care media isi planteaza micile proiecte de viitor in audiente si prostire in masa a populatiei pare poate la fel de usor de gasit ca si armele de distrugere in masa ale domnului raposat Saddam Hussein..."BINE , PA !" via Mircea Badea.

Back in the city...

2011-05-03T01:19:00.000+03:00

Da...iata ca s-a terminat si binevenita vacanta cu ocazia Sarbatorilor si am revenit in capitala frumoasei tarisoare. As putea spune ca imi lipsea putin aceasta atmosfera, chiar daca nu prea ii gasesc foarte multe legaturi inca. Am ajuns foarte rezonabil astazi(e luni seara si nu duminica si chiar se vede diferenta), am facut echipa buna cu trollerul si cu toate lucrurile care voiau sa colaboram in a ne reinstala si de maine(pardon azi) dimineata incepem din nou treaba. Probabil o sa urmeze o reacomodare usoara si in acelasi timp foarte eficienta pentru ca urmeaza in scurta vreme farmecul vietii(partea a doua), precedat de cateva saptamani de presesiune. Dar de ce sa fim rai, ca a fost un semestru foarte frumos si plin de evenimente memorabile pana acum...trebuia sa vina si perioada aceasta.

Dar sa lasam acest subiect pentru timpul sau si sa discutam un pic cateva aspecte legate de Bucuresti...astazi nu a fost chiar simpatic afara(sau cel putin eu m-am trezit pe vreme putin inchisa), dar dinspre Ploiesti, parea ca timpul recupereaza pentru ca soarele zambea cu gratie. Nu a fost chiar asa, pentru ca din Baneasa, de la cateva picaturi ce nu anuntau nimic(aparent era sfarsitul ploii), am coborat pe un asfalt ud si plin de balti alaturi de o vreme care era poate mai putin draguta decat cea de acasa.

Am fost si mai surprins cand am ajuns in campus pentru ca in fata caminului meu am observat toti pomii intr-o explozie de nuante de verde, liliacul inflorit in toate splendoarea sa si cladirea aproape camuflata de la culoarea sa dechisa. Ulterior, vorbind cu colegii de camera am aflat ca vremea a fost diferita fata de zona mea de deal din Valenii de Munte, unde a fost soare si frumos chiar daca a mai aparut din cand in cand cate un nor pe cer. Ba chiar, unul dintre ei, ce este de pe litoral mi-a descris senzationala vreme de la mare din perioada 1 mai, in care spunea el, nu aveai timp sa te misti ca ba ploua, ba era ceata sau o vreme absolut neprimitoare...

Hmmm...deci nu am pierdut nimic...si se pare ca la mare, pe plaja de 1 mai ramane inca un mit...cat despre mine, ma bucur ca am avut o super vacanta in care mi-am petrecut timpul cat am putut de bine cu prietenii si familia !

Si acum somn, ca peste 6 ore incepem treaba ! Toate cele bune si sa ne bucuram de vremea frumoasa de afara !

Vine...vine...vine !

2011-05-02T16:41:00.000+03:00

Nu stiu cat de mediatizata si cat de multa importanta i s-a dat acestei zile in ultimii ani, de cand este recunoscuta oficial, dar exista, se afla si trebuie sa fim mandri de ea, pentru ca este a noastra !

Asa ca fara alte cuvinte, lasam muzica sa vorbeasca si facem urarile de 5 MAI, cand serbam o zi ce se vrea mult mai speciala decat ar fi deja !

Pentru ca am fost, suntem si vom fi, indiferent de cate de multe sau putine lucruri lasam sa se intrezareasca !

1 Mai, munca si romanii

2011-05-02T01:51:00.000+03:00

Bine v-am regasit ! Iata-ne ajunsi si dupa ziua de 1 MAI, pe care toata lumea o astepta cu nerabdare si pentru care erau rezervate nenumarate planuri pentru fiecare dintre noi(sunt convins de altfel ca si nenumarate bilete, camere si alte chestii, dar deja intram in amanunte) ! Sincer sa fiu, nu prea am inteles niciodata bataia de cap pe care unii oameni si-o fac si multa agitatie media pe care o fac toate televiziunile, obiceiuri si traditii deprinse de-a lungul timpului si asa mai departe in unele zile ale anului gen 14 februarie, 1 mai si sunt convins ca mai sunt, dar nu imi vin in minte acum. Sa nu credeti ca sunt impotriva sau ceva, mi se par frumoase ca semnificatie aceste zile, chiar cu tenta draguta daca esti in ton cu atmosfera de atunci, dar uneori parca se duc la extrem niste "obiceiuri" si actiuni in masa, care sincer sa fiu, te fac sa te intrebi daca are vreo legatura uneori ziua respectiva cu ceea ce se intampla sau mai ales numele acelui geniu care a gandit strategia de marketing de asa natura incat sa ajunga aproape sa manipuleze masele in astfel de situatii.

Dar sa lasam gandurile acestea ca subiect pentru un alt post si sa imi iau libertatea sa sper ca v-ati distrat cat se poate de bine in aceasta zi, ca v-ati reincarcat bateriile si ca sunteti din nou gata de treaba ! Daca ar fi sa analizam ceea ce am facut eu de 1 mai, as putea spune ca am incercat sa profit de ziua aceasta la maxim, ca de altfel cum incerc sa fac cu toate zilele libere, situatiile si anume sa descopar farmecul fiecarei clipe ! Nu mi-a iesit planul nici anul asta sa ajung la mare in aceasta zi(nu stiu de unde ideea, dar am vazut ca se respecta de ceva vreme si cum eu sunt un mare iubitor de mare, as merge sa o revad oricand si sunt sigur ca m-as simti foarte bine chiar si vazandu-o un moment), in schimb am incercat sa nu pierd nimic din ceea ce puteam face. Asa ca as putea spune ca am inceput prima zi a lunii florar mai devreme cu vreo cateva ore, alaturi de unul din prietenii mei cei mai buni. Bineinteles ca daca ar fi dupa noi, timpul ar putea foarte bine sa stea in loc sau sa treaca(in special cand suntem toti) pentru ca oricum nu ne-am da seama cand ar trece sau cat ar sta. Astfel, undeva spre prima ora de dimineata, noi inca eram cu dilema daca sa mai stam sau sa ne bagam si noi in sfarsit la somn...asa se facea ca atunci cand rasaritul este absolut minunat, cand ar trebui sa te trezesti odihnit(ca un om normal, lucru ce la noi nu se pune problema) si sa te bucuri de o dimineata linistita si relaxanta, eu imi faceam plimbarea spre casa, asteptand sa patrund in lumea viselor.

Dupa o oarecare vreme, ma gaseam alaturi de parintii mei, pe un sezlong, admirand un peisaj subcarpactic, la resedinta unor prieteni de familie. Vremea a fost superba pana spre seara, asa ca ziua a decurs aproape de perfectiune.

Care au fost elementele care au facut din aceasta zi, una minunata ? Prezenta prietenilor, familiei, a unor oameni absolut minunati, a marii mele iubiri(masina), vremea, atmosfera creata de operele de arta de pe Magic FM si nu in ultimul rand, acel sentiment de liniste sufleteasca incununat de trairea unor clipe speciale care infrumuseteaza starea de spirit...

Si in final, o melodie cu o semnificatie aparte pentru mine ! La multi ani tata !

Fall of Ideals

2011-04-30T02:30:00.000+03:00

Stau uneori si imi vad parca zambetul care mi se asterne pe buze neconditionat cand imi aduc aminte de clipele cand am decis ca as vrea sa imi fac blog. Acest lucru se intampla undeva acum vreo 2 ani si un sfert, cand blogurile erau pe un trend ascendent, dar acceleratia lor nu era chiar atat de mare ca ceea ce urma sa vina cam in urmatorul an si jumatate...intr-un cuvant spus, blogurile erau mai "exclusiviste" pe atunci. Bineinteles, nu stiam cu ce se mananca blogosfera pe atunci, vazusem cateva modele, unul chiar bine creat si dezvoltat la niste buni prieteni de ai mei, si mi-a venit si mie brusc ideea sa imi creez unul.

Imi aduc aminte ca am luat-o pas cu pas, si aparent am ajuns pe drumul cel bun, ca altfel nu ar mai fi fost aici cel ce va umple aceste randuri de atunci si pana astazi(cu mici pauze neconditionate, dar asta e alta mancare de peste). Am inceput usor, usor sa imi explic motivatiile, sa imi astern primele ganduri in aceste ferestre de post si sa incerc sa primesc feedback. Eram un pic speriat, poate chiar buimacit pentru ca nu stiam pe ce cale sa o apuc, cert e ca pasiunea, entuziasmul si ideile care isi creasera propriile energii nestapanite navaleau in mine cu fiecare moment in care ma gandeam la acest spatiu si incepeam sa tastez. De-a lungul timpului am expus tema mea principala care nu imi dadea pace pur si simplu(formarea unei identitati personale si regasirea de sine) si de asemenea am reusit sa ilustrez idei, ganduri, sentimente de toate tipurile, creatii personale, hobby-uri si cate si mai cate.

Sunt bucuros si acum, cand ma uit in spate, ca am luat acea decizie, ca am scris mereu cu aceeasi pasiune si determinare a gandurilor, ca Find yourself again a fost langa mine si cand a avut poate cea mai grea sarcina din lume si anume sa ma regaseasca chiar pe mine si nu in ultimul rand ii apreciez ca intotdeauna pe cei care m-au sustinut si pe cei alaturi de care am citit, am expus pareri, ajungand ulterior sa invatam unii de la altii.

Plecand pe aceasta idee, as putea sa mai aberez lejer pana maine dimineata , dar am un lucru esential pe care vreau sa il punctez aici...sunt in continuare in blogosfera oameni care au idei, viziune si care isi expun gandurile cu multa pasiune si entuziasm, la fel ca noi toti, cei care ne-am cladit cu bucurie aici un loc al nostru. Unul dintre ei este prietenul meu Andrei, care dupa parerea mea este unul dintre cei mai mari oameni cu viziune pe care am putut sa ii intalnesc sau cu care am interactionat. Am vazut in povestile lui niste idei care ma faceau pur si simplu sa gandesc din ce in ce mai profund si care ma fascinau de-a dreptul.

Sper ca intr-o zi, peste ani, sa fim tot aceiasi pasionati tineri(mai mult sau mai putin cu capul pe umeri decat acum) si sa ne aducem aminte de povestile care ne-au ghidat spre ceea ce am fost, suntem si vom fi.

Cu bucurie va recomand Fall of Ideals ! Enjoy !

Robotzi-ed

2011-04-29T13:51:00.000+03:00

In postul de tranzitie, tocmai mi-am dat seama ca am omis ceva foarte important care s-a intamplat in acest timp si care in perioada care a urmat a cam revolutionat Romania prin modul absolut genial al umorului si imaginatiei dovedite. Da, vorbesc aici, despre cei de la Creative Monkeyz, care dupa parerea, merita RESPECT si ar trebui incurajati(nu ca ar avea nevoie) sa continue cu operele lor, pentru ca o fac intr-un mod "mai absolut ca vodca" de genial.

Pentru mine, chestia asta cu Robotzii s-a intamplat undeva prin februarie spre martie cred, cand deja aparusera vreo 3 episoade din ceea ce urma sa devina in ultima perioada, poate cel mai asteptat si cunoscut nume in materie de seriale scurte din Romania. Revenind la idee, imi aduc aminte si acum ca veneam dupa o zi de facultate, si mergand cu o colega(poate mai sarita de pe fix decat sunt eu), incepe sa povesteasca la un moment dat actiunea din Robotzi, pufnind intr-un ras zgomotos la fiecare 3 secunde. Zic, ok(in sinea mea), no problem,(cum ar zice Momaie...o criza de ras intr-un loc public, am mai trecut noi prin d-astea...dar despre asta vom vorbi intr-un alt post), dar macar sa am si eu idee, ca sa stiu o treaba. Intr-un final, reuseste printre hohote de ras sa imi spuna despre ce e vorba, ajung la camin(unde unul din colegii mei dormea dus, dar asta e partea a doua), si caut respectivul episod. Cand am ajuns la episodul 2, am avut unul din acele blocaje de ras, cand nu te mai poti opri(prietenii stiu de ce) si te doare stomacul, maxilarul si lacrimile incep sa iti curga nestingherite(l-am intrebat a doua zi pe colegul meu daca m-a injurat strasnic si mi-a spus ca nu si-a dat seama, deci totul ok).

De atunci si pana acum, cei de la Creative Monkeyz au scos in fiecare saptamana cate un episod, si pe langa acestea, nenumarate creatii personale, pe care eu le admir. N-as putea sa spun decat RESPECT din nou si sa speram ca in Romania, odata cu trecerea timpului vor aparea din ce in ce mai multe creatii de succes !

Fotbalul spectacol da recital cu Messi si Falcao

2011-04-29T02:41:00.000+03:00

Dupa cum probabil cei mai multi dintre voi stiti, ieri si astazi s-au inregistrat primele manse din semifinalele Champions League si Europa League. Cap de afis a fost ieri fara alte prezentari El Clasico, Real Madrid vs. Barcelona, iar astazi s-ar putea transpune in ceea ce s-a numit FC Porto - Villareal.

Seara precedenta, Barcelona si-a practicat inconfundabilul "tiki taka Barcelona"(dupa cum spunea si Gigica, probabil in timp ce Petrica era preocupat cu GeSePeu'), realizand aproape la fiecare manevra de atac cate 30-40 pase consecutive, innebunindu-i practic pe cei de la Madrid, impreuna cu "The special one", care avea sa urmareasca recitalul lui Messi din tribune in ultimele minute.

Dupa cum s-a vazut, Realul nu s-a comparat la stilul de joc cu Barcelona, iar dupa eliminarea lui Pepe, fragilul echilibru s-a rupt, lasandu-i loc genialului argentinian pentru a incheia seara in stilul caracteristic cu 2 reusite superbe.

In aceasta seara, balul a fost deschis in ultimul minut al primei reprize de cei de la Villareal. Ce a urmat, este practic imposibil de descris, asa ca va voi lasa pe voi sa va spuneti opinia. Celelalte 2 semifinale din cele 2 competitii au fost Schalke - Manchester United 0-2 si Benfica Lisabona - Sporting Braga 2-1.

Enjoy the magic of football !

www.Sport.ro

Pas cu pas...

2011-04-28T14:54:00.003+03:00

...ne cuprinde ritmul de chitara" spuneau odata cei de la Bosquito, pe vremea cand tocmai iesisem si eu din vraja basmelor si tocmai dadusem de farmecul povestirilor lui Jules Verne. Dar nu despre asta vreau sa va vorbesc azi...ci despre modul in care am ajuns sa nu mai scriu o vreme pe blog, dupa ce imi facusem un gen de promisiune cu mine si cu Find yourself again, cum ca nu voi mai lasa timpul sa treaca fara sa mergem brat la brat prin farmecul fiecarei zi.

Totul a pornit(daca imi aduc bine aminte) de la o mica problema cu internetul de acasa...veneam si eu ca omul, obosit dupa o saptamana de facultate, incercand sa ma relaxez, cu chef de scrieri, citire si alte activitati linistitoare de weekend, si atunci netul imi dadea sah mat, si imi spunea "poate data viitoare". Am zis ok, treaca-mearga vreo cateva saptamani, la camin parca nu mai aveam acelasi chef pe care il am atunci cand am niste timp liber, si aproape fara sa imi dau seama, m-am trezit(din nou) intr-un moment in care as fi scris si filozofat pe diverse teme, ca de obicei, culmea, avand din nou o mica problema cu internetul de acasa. In sfarsit, cu ajutorul Lui Dumnezeu, acest lucru pare sa se fi rezolvat cum nu se poate mai bine, iar acum ar fi timpul sa stau putin sa ma gandesc ceea ce ar fi trebuit spus in aceste 2 luni, pe care le-am "chiulit" de pe aici...

Sa vedem ce s-a mai petrecut cu mine si cu lumea...in perioada cu martisorul, am avut placerea sa merg cu cativa colegi la concertul de lansare al ultimului album Taxi, lucru ce m-a fermecat si bucurat foarte tare, apoi am observat ca totusi si Bucurestiul tine mai mult sau mai putin cont de traditiile de 1 si 8 martie. Am fost pana acum vreo 2 saptamani destul de satul de frigul teribil de afara, care nu inceta sa isi faca bagajele si foarte fericit cand dupa jumatate de an, am putut sa ies si eu din nou la o plimbare cu bicicleta prin parcul Herastrau. Ca si activitati, am petrecut din nou o frumoasa perioada in AIESEC Experience, incheiata cu noi prieteni si amintiri, am observat cat de mult imi poate placea Kulturhaus Bucuresti, dar si zilele cu somn de voie, fara intreruperi. Pe plan mondial, Japonia a suferit una din cele mai mari tragedii, speram sa ii ajute Domnul sa fie bine, iar pe plan european, ne bucuram de niste semifinale de Champions League extraordinare(sunt fan Barcelona si am mizat inca din sferturi pe o finala Manchester United - Barcelona). In Romanica, echipele din Liga I, sunt mai aeriene ca niciodata, parca nu vor sa se taxeze reciproc cand una dintre echipe pierde puncte, iar rapidistii mei sunt determinati numai cand joaca cu echipe mari.

Cam atat pentru moment. Sunt in vacanta pentru inca 4 zile(dupa care incepe nebunia pe la facultate cu presesiunea si sesiunea) si incerc sa ma bucur de fiecare moment pe care ni-l ofera Domnul.

Toate cele bune si o zi cat mai frumoasa !

No face, no name...

2011-04-27T21:28:00.000+03:00

Cam asa s-ar putea caracteriza ultimele zile si saptamani...as putea spune ca dupa o lunga perioada de gandire, timp mai mult sau mai putin liber, chefuri, stari si alte chestii de gen, am vazut si am trecut prin multe lucruri, ale caror povesti tind inca sa se scrie...

Voi incepe cu detaliile probabil de maine, urmand ca incet, incet sa revin din nou pe aici cu scrieri pentru voi...multumesc pentru vizite, atentie si parerile voastre si ca de obicei, Find yourself again va asteapta cu bratele deschise, acum sub o alta forma.

O seara frumoasa !

Eu, serialele si timpul filozofic

2011-02-20T22:43:00.002+02:00

Astazi a fost o zi in care am umblat pe multe teriotorii nepreconizate...dimineata a inceput intr-un mod placut(chiar daca dormisem din nou 6 ore si ma pregateam de drumul catre Bucuresti), si am avut o stare de spirit chiar frumoasa, pe care m-am gandit sa o impartasesc si cu voi. Dupa asta, am cutreierat putin prin lumea umbrelor luminate, dar nu am reusit nici pana acum, dupa cam 11 ore, sa imi dau seama de fapt daca stratul de praf cu care este acoperita este superficial sau nu...

Imi aduc aminte de momentele de dupa sesiune...cred ca au fost vreo 2-3 zile(asta incluzand si jumatate din nopti) in care puteam foarte bine sa nu fac altceva decat sa stau in patul meu, admirand peretii camerei mele si bucurandu-ma de relaxarea starii de spirit sau sa ma uit ca un nebun, care si-a rezervat timp pentru viitorul cat mai apropiat posibil, la filmele si serialele care isi facusera programare(lucru bineinteles facut). Asa ca, precum un copil inteligent care nu mai simtea oboseala acumulata, am vizionat(sau revizionat) cu o mare placere filmele care imi veneau in minte pe moment, si m-am bucurat din plin de cadoul celor de pe Vplay care imi daruisera o saptamana de cont VIP.

Saptamana de vacanta a trecut, m-am intors la facultate, iar timpul momentan imi acorda destul credit pentru cam toate activitatile pe care mi le-as propune(mai depinde si de vointa, si de cum as vrea sa mi-l petrec intr-un mod cat mai bun posibil). Ma bucur extrem de mult ca am revenit aici, in spatiul meu personal de regasire virtuala, si ca incep sa redobandesc din ce in ce mai tare acea mare placere de a scrie si de a va citi pe voi, cei care sunteti mereu prezenti pe acest blog.

N-am putut sa nu fiu innebunit de numeroasele seriale pe care cei de la Vplay le au de oferit, asa ca mi-am prelungit(din proprie initiativa de aceasta data) contul VIP pe inca 2 luni...in seara aceasta am terminat de vizionat "Sex and the city" si pot sa spun ca am fost foarte fascinat...cum spuneam...uneori este nevoie ca cineva sau ceva sa ne aduca aminte de fapt ceea ce conteaza pentru noi, cat de multe lucruri si persoane frumoase avem in jurul nostru, si sa nu ne mai accentuam cu tendinte infinite acele lucruri care aparent ne lipsesc...

Ca sa personalizez o clasica reclama..."Stralucirea ochilor sai...de nepretuit...pentru toate celelalte exista Mastercard !".

O seara frumoasa !

Lonely heart

2011-02-20T11:59:00.000+02:00

Si cum e duminica, ce poate fi mai frumos decat o melodie minunata pentru infrumusetarea starii de spirit. Enjoy !

Experienta vs inovatie

2011-02-19T14:56:00.001+02:00

Am beneficiat saptamana aceasta de un program destul de lejer al primei mele saptamani de facultate din semestrul 2, si cu o conjunctura favorabila am reusit sa plec de joi seara spre casa...chiar cand nu ma mai gandeam a se intampla ceva semnificativ in acea zi, am fost placut surprins sa observ niste lucruri initial fara vreo semnificatie aparte, dar mai apoi, stand si analizand mai bine, am realizat ca dincolo de aparente existau multe substraturi...

Despre ce vorbesc ? Despre vesnicul duel dintre experienta(atributul considerat poate cel mai important de majoritatea oamenilor, pentru ca reflecta o anumita viziune acumulata doar prin trairea evenimentelor) si inovatie(calea spre modern, spre mai eficient, mai pe limba celor tineri cum s-ar spune). Dar cum reusim sa le imbinam pe cele doua ?

Ei bine, am vazut pana sa plec din Bucuresti, joi, o astfel de situatie...si nu numai atunci, mi-am adus aminte de mai multe intamplari in care mi-au atras atentia diferite aspecte specifice ale fiecarui concept exprimat mai sus...pe de o parte(zic eu), fara experienta, nu putem ajunge la invoatie, pentru ca trecutul impreuna cu timpul(acest complex element, dimensiune si medicament al celor mai dificile momente) ne arata ce am gresit si ne lumineaza solutia inspre atingerea unei cai optime din drumul pe care mergem...aici intervine o intersectie, pe de o parte inovatia, si drumul spre ea, care se reflecta din eficientizarea acestor cai gasite si tendinta spre modern, care pare mai accesibila si este mult mai performanta din multe puncte de vedere, dar si mai necunoscuta in acelasi timp, iar pe de alta parte, continuarea drumului experientei care poate atinge cai negandite in ori ce fel de domeniu, prin cunoastere(si pot indrazni sa spun chiar intelepciune), dar modelata dupa conceptele de mult elaborate si experimentate.

Intrebarea se pune...exista vreo cale de mijloc, ca un gen de banda reversibila unde cele 2 pot colabora in atingerea unui nou drum ?...eu zic ca da, si am vazut oameni care sa imi demonstreze acest lucru...nu este el un drum sigur, dar cu siguranta inainteaza mai eficient si mai prudent decat oricare dintre ele...

Independenta si nonconformismul

2011-02-16T21:50:00.001+02:00

Da...voiam sa aduc la lumina acest subiect de o vreme, dar parca nu gaseam pana acum acea portita de acces spre acesta...nu credeam ca voi avea inspiratia necesara astazi la ora aceasta, dar ma bucur ca am gasit-o. Azi nu a fost o zi foarte stralucita aparent(chiar daca se presupunea ca in afara orei de sport, este libera si te poti bucura in tihna de programul personal), ba chiar acum vreo cateva ore incercam sa imi dau seama ce sa fac pentru a o redresa...imi veneau in minte tot felul de ganduri, in special legate de acest subiect si de modul cum ar trebui tratat de fiecare dintre noi...

Se spune ca fiecare persoana are un anumit grad de independenta, chiar daca din punct de vedere al fiecaruia dintre noi suntem oarecum dependenti de multe lucruri si aspecte...despre nonconformism s-ar putea spune ca reprezinta o tendinta de a nu accepta anumite mentalitati, medii si reguli...nonconformistii sunt priviti in general din multiple perspective, mai ales ca foarte putina lume isi da seama de fapt ce se intampla in spatiul in care traieste...deseori cei care pur si simplu incearca sa isi construiasca intr-un mod aparte visele, sunt considerati persoane care se abat de pe drumul(considerat parca acelasi) pentru toti. De ce am avea toti acelasi drum ? Suntem toti la fel ? Sau a ajuns atat de mult tehnologia moderna(TV, internet, socializare, etc) sa ne indrume spre o mentalitate comuna pe toti ?

Sa nu ma intelegeti gresit, vorbesc aici strict despre acel comportament care nu deranjeaza persoanele din jur(decat poate ca si efect al complexelor morale si ca traseu multiperspectivist) si care nu afecteaza cu nimic buna desfasurare a societatii sau mai stiu eu ce...

Ma gandeam, ca in multiplele momente in care linistea din interior este plina de ganduri, ca de cand am inceput sa calc pe varfuri in societate, am devenit ceea ce sunt si probabil cu foarte mici schimbari, voi ramane acelasi caracter format atunci...desi apreciez raritatea oamenilor(uneori nu neaparat din primul rand) care sustin visele si recunosc munca depusa in atingerea unui pas important pentru tine si visul tau, ma lovesc cateodata pe traseu, de multe persoane care incearca sa isi impuna mentalitatea si modul de a actiona asupra ideilor mele si ale altora...nu cred ca am reusit sa ii inteleg pe acesti oameni atat de indarjiti...nu pricep...eu sunt un ascultator, imi place sa privesc multiple perspective si apoi sa actionez, dar asta o voi face mereu eu, pentru ca pasii din drumul pe care merg nu sunt facuti de altcineva...imi place mereu sa sfatuiesc si sa fiu sfatuit in acel mod in care toata lumea are ceva de invatat si apreciat la celalalt, iar in acest fel poti spune de asemenea ce caracter esti si de ce personalitati vrei sa fii inconjurat.

Asa ca da, ma consider la intersectia celor 2 termeni(independenta si nonconformism) si trebuie sa recunosc ca este un sentiment aparte pentru ca fiecare pas pe care mi-l propun, muncesc pentru el, si cu ajutorul Lui Dumnezeu reusesc sa il ating, face parte din mine si imi da putere sa merg mai departe.

Candle in the wind

2011-02-14T22:12:00.002+02:00

Yep...back in Bucharest and back at work...n-as putea spune ca mi-a lipsit extraordinar, dar pot afirma cu siguranta ca timpul liber este o minune dupa sesiune. Dar sa lasam sesiunea cu treburile ei...astazi am inceput al doilea semestru, si fiind prima zi(aglomerata de altfel in teorie), s-a concretizat intr-un program mai scurt decat ne-am fi asteptat cu totii...un prilej bun astfel pentru activitati de orice tip...de altfel, nu m-as fi gandit ca astazi voi colinda frumos strazile din centrul Bucurestiului cu o mare placere. Nu imi mai aduc aminte exact cand a fost ultima data cand m-am plimbat linistit prin marele oras pentru a ma relaxa si nefiind stresat sau incarcat de griji, cert este ca iarna parea mult mai placuta astazi, chiar daca vantul isi revendica cu o mare seriozitate drepturile sale asupra vremii...

Am revazut cateva dintre marile piete ale Bucurestiului, Piata Romana, Universitatii si Unirii, studiate intr-un amanunt linistitor...pe masura ce treceam pe langa un anticariat, pe langa un cinematograf, prin Centrul Istoric sau prin minunatul parc din fata acestuia, vara imi revenea in minte cu un aer proaspat si plin de piese de puzzle ale sufletului. Nu cred ca as putea sa uit vreodata anumite momente, au fost prea importante pentru mine, si pe masura ce imi aduc aminte de ele, si le impartasesc cuiva sau doar starii de spirit prezente in acea clipa, zambetul copilului din mine revine neconditionat pe buzele acestui visator si iubitor de natura, unul pentru care timpul, locul si oamenii speciali de langa el impodobesc un peisaj al sufletului spre noi aventuri...

Feeling good

2011-02-13T22:37:00.001+02:00

Azi a fost o zi interesanta...m-am trezit destul de tarzior(ca intr-o zi obisnuita de vacanta), dar nu aveam chef sa ma dau jos din pat...as fi stat intins, cu privirea aruncata pe fereastra, in timp ce gandurile mele zburau departe...imi trecea prin cap istoria recenta a ultimelor cateva luni, de la cele mai "neinsemnate" capitole pana la cele mai importante pe care le consider acum.

De multe ori m-am gandit la diferenta dintre modul cum se desfasurau lucrurile cu un timp(oricare ar fi el) in urma si modul cum s-au concluzionat sau cum se afla in prezent. Sunt acele momente in care ne vedem pusi in diverse situatii, in care ne comportam poate cum ne asteptam sau credem ca nu ne vom vedea niciodata...e unul dintre lucrurile care ma definesc...nu uit niciodata de unde am plecat si pe unde am trecut ca sa ajung unde sunt astazi...totul face parte din farmec, fiecare pas trebuie facut si are un rol important pentru fiecare dintre noi.

Apropo de meditat, gandit si analizat, cel mai recent exemplu care imi venea in minte se lega de mine in ultimele luni...a fost o perioada frumoasa, noua pentru mine si plina de evenimente care mi-au croit calea spre perspective si situatii in care nu ma mai gasisem si pe care aveam nevoie foarte mare sa le descifrez. Am inceput sa ma gandesc ce s-a intamplat cu mine de cand am ajuns la facultate, de cand am ajuns in Bucuresti, modul cum au evoluat lucrurile...parca a trecut o vesnicie si cu toate acestea, doar o clipa...stiu sigur ca eram cu totul in alte lumi pe la sfarsitul verii si inceputul toamnei(o sa dezvolt subiectul acesta intr-o serie de noi posturi pentru ca pe zi ce trece imi dau seama de multe lucruri pe care le pot vedea intr-un final la un gen de rece...nu este recele conformist, dar este un rece obiectivizat)...aveam niste pareri si idei care incercau sa intre in realitatea in care de abia paseam...si desi toate semnele imi spuneau ca mici schimbari sunt aproape, eu le ignoram cu o incapatanare si o consecventa demna de admirat(sau poate nu...). Eram convins ca ma indrept totusi spre o cale mai buna...si aveam dreptate, doar ca acele cai au cotit brusc din traiectoria pe care mi-o imaginasem eu. Si cum totul are farmecul sau, bineinteles ca fiecare drum, are proprietatile si dificultatile sale. Aveam sa imi dau seama cum sa atasez acea noua banda a drumului pe care mergeam dupa o mica vreme, si dupa ce am reusit sa ma linistesc intr-atat incat sa devin, parte integranta a drumului meu(eram acelasi eu, dar cu o varianta pe care ma potriveam mai bine in acel context...cum as spune eu...un gen de pluriperspectivism). A urmat apoi o perioada in care imi gasisem locul si in care ma simteam pregatit sa ma confrunt cu cele mai importante provocari pentru mine de atunci...si timpul trecea pe nebanuite...

Ce am invatat pana acum ? Ca toate drumurile noi par dificile pana le inveti si descoperi farmecul...trebuie doar sa ai incredere in tine, in Cel de Sus, care nu ne va lasa niciodata singuri, in linistea si ambitia personala care te impinge in fata cu zambetul pe buze spre o noua provocare cu tine insuti si nu in ultimul rand, ca atunci cand momentele mai dificile intervin, cei din primul rand sunt acolo sa te tina de mana pana iti vei stabiliza ritmul vitezei...

Primul rand

2011-02-09T00:02:00.001+02:00

Acest articol este in primul rand pentru reusita si succes, pentru acele situatii in care ai nevoie sa stii ca ceva te impinge in fata spre marele obstacol indiferent cat de imposibil sau nu ar parea, pentru ca da(mai ales cand vine vorba de ceva nou si necunoscut), oamenii au nevoie de acel imbold si de o oarecare doza de siguranta pentru a adauga, cu incredere, o noua banda pe drumul pe care merg.

Tot in primul rand intra si acei oameni(si subliniez, acei oameni in adevaratul sens al cuvantului) pe care te poti baza oricand si care sunt cu tine ori de cate ori ai nevoie de cineva cu care sa vorbesti, de cineva caruia sa ii impartasesti problemele si temerile tale, de cineva cu care sa stai pur si simplu de vorba, sa te insoteasca atunci cand ai chef sa pleci undeva noaptea tarziu, sau cand ai chef sa aberezi si filozofezi pe orice fel de tema.

De ce sunt toate aceste lucruri si persoane in primul rand ? Pentru ca ele apar mereu primele in toate situatiile care te privesc, ele sunt cele impreuna cu care poti afirma sus si tare "Da...am facut acel lucru, si da...am fost acolo". De ce sunt amintirile si reusitele atat de frumoase ? Pentru ca sunt imbogatite de persoanele care au importanta pentru noi...putem spune intr-o alta abordare de problema ca sunt parte din noi, din sufletele si mintile noastre, iar aceste bucati de puzzle vor ramane probabil intiparite daca nu pe tot parcursul vietii, pe o durata destul de lunga...traim prin noi, iar cand spun noi nu ma refer nici la mine, nici la tine, nici la el, ci la acele intamplari care ne definesc alaturi de oamenii din primul rand al nostru.

As putea spune si povesti foarte multe lucruri si fapte ramase in spate legate de oamenii care sunt in primul rand al meu...toate si toti au avut un rol foarte important pe care nu cred ca il voi uita vreodata indiferent cum si daca s-a incheiat aceea parte din poveste...ceea ce vreau cu adevarat sa subliniez este ca primul rand este si va ramane mereu ferm si pe pozitie indiferent ce s-ar intampla, iar pentru acest fapt trebuie mereu apreciat.

De ce am scris acest post ?...Pentru ca primul rand intotdeauna conteaza, si daca ar fi sa ne ordonam prioritatile si obiectivele noastre, ar putea fi asemuite unui amfiteatru unde aproape de noi i-am aseza pe ei, cei dragi din viata noastra alaturi de visele noastre.

Asa ca...aveti grija intotdeauna grija pe cine asezati in primul vostru rand si mai ales ca sunteti si voi in primul rand alaturi de ei !

Sound of freedom

2011-02-08T13:10:00.000+02:00

Da...a trecut si ultimul examen pe care il aveam de dat din prima sesiune din studentie(asta se intampla undeva pe vineri, dar am profitat de cateva zile pentru a nu auzi/vedea mare lucru decat decorul interior al camerei mele pentru a ma relaxa din plin) si pot spune astazi ca ma bucur din suflet si multumesc Lui Dumnezeu pentru modul cum a decurs primul semestru si prima sesiune din viata mea de student.

Chiar stateam si dezbateam cu o colega cat de intensa si cata concentrare a fost pe noi in cadrul sesiunii...asta pentru ca inainte de aceasta, parca nu ne aducem aminte sa fi fost multe evenimente care ne-au concentrat atentia si modul de a ne petrece timpul intr-un asa mod...bine, la noi a fost(dupa cum va povesteam in postul anterior) si o aglomerare destul de mare datorita faptului ca totul s-a petrecut in cadrul unei singure luni de facultate...

In fine, trecand peste asta, acum pot spune(si sunt convins ca majoritatea dintre noi) ca ma simt ca si cum as fi liber sa ma bucur de aceasta saptamana cat de bine voi putea. Stiu ce voi face, nu cred ca vor exista urme de plictiseala, pentru ca dupa un astfel de program raman multe lucruri care isi asteapta randul pentru a fi facute.

Blogul e doar unul dintre ele, pentru ca ideile(chiar daca nu au fost imortalizate aici) au existat si au ramas undeva intr-un colt de gand, pentru a fi trecute in aceste randuri cu primele ocazii...cat despre celelalte lucruri care le voi face in acest minunat timp liber, vi le voi povesti si ma voi bucura la maxim de el.

Vacanta placuta si sa ne citim cu bine !

P.S.: Este o vreme extraordinara afara, asa ca bucurati-va de frumusetea ei !

Cu zambetul pe buze

2011-02-02T12:02:00.000+02:00

Am inceput sa ador diminetile minunate petrecute acasa, in care ma trezesc la ce ora binevoieste somnul sa ma lase, si in care privesc pe geam cu zambetul pe buze, stiind ca nu mai am acel program strict, ca beneficiez de luxul numit timp liber in destul de mare proportie si ca mai e decat un pas mic si o sa privesc frumos in urma si o sa pot exclama cu bucurie..."aceasta a fost prima sesiune si primul semestru din viata mea de student !"

Dar sa incepem cu inceputul...toate povestile incep cu a fost odata ca niciodata(eu nu o sa incep asa pentru ca oricat de mult mi-ar placea sa fac parte din "generatia basmului", parca oamenii aceia minunati care mi-au incatat copilaria, isi merita locul)...eu spun ca se intampla anul trecut( mult a mai trecut) in vacanta de Sarbatori(de altfel prima vacanta de student)...ma gandeam la vremea respectiva ca va trebui sa folosesc cat mai bine cele 2 saptamani pentru a le impaca pe toate, asa cum am eu obiceiul...prima saptamana a fost destinata intalnirii cu colegii, vizitarii profilor la liceu(care de altfel a fost superba), precum si intalnirii cu prieteni, cunoscuti si alti oameni pe care nu i-am mai vazut de niste timp, si pe care chiar voiam sa ii reintalnesc...zis si facut, in a doua saptamana, se considera ca ar trebui sa ma apuc si eu de treaba, ca doar stiam ce ma asteapta la 3-4 zile de cand voi pasi in noul an...pot spune ca saptamana a doua a fost cu adevarat vacanta pentru mine, pentru ca m-am distrat si simtit bine alaturi de prietenii mei de suflet, am lucrat putin intr-o zi, si in rest m-am bucurat de frumusetea vacantei.

In conditiile in care, majoritatea testelor, "partialelor", verificarilor, examinarilor, proiectelor, etc, le aveam programate dupa vacanta in primele 3 saptamani de presesiune(in care trebuia sa dam si 2 examene care nu se dadeau in sesiune), era destul de logic un singur lucru...poti sa iti petreci vacanta cat mai util posibil si sa iti mai usurezi din luna ianuarie, sau sa te bucuri de vacanta la adevarata ei valoare si sa fii un gen de C3PO in ianuarie...grea decizie, pe care credeti ca am luat-o ?...bineinteles, nonconformistul Rappa_ru' e cu voi...plecasem la drum cu ideea ca voi lucra putin in vacanta, dar pe parcurs mi-am dat seama ca am nevoie sa ma relaxez si bucur de acest timp pentru ca voi avea tot timpul din lume in ianuarie sa fiu stresat de tot ceea ce avea sa vina.

Nu imi dau seama cat de repede si unde s-a scurs luna ianuarie...stiu doar ca azi eram in curs de pregatire pentru revelion, a venit revelionul, a fost super(nebunii au petrecut 2 zile, ca doar na), se facuse sambata seara si ne bucuram toti de o plimbare linistitoare, in care admiram cerul instelat(era un gen de linistea de dinainte gongului), iar duminica, deja toata lumea era in Bucuresti sau in drum spre Bucuresti...

Ce a urmat dupa ?...un forced start(pentru ca nu aveai timp sa o iei progresiv, ci doar la nivel alert), iar calendarul noastru era un gen de bilet de loto cu reguli speciale : avea 28 de numere impartite pe 4 randuri, avea de obicei in jur de 3-4 numere bifate pe rand, consecutive, suprapuse sau la vreun numar despartite...stiam doar ca trebuie sa fiu pregatit pentru ceva, sa iasa bine, sa ajung la camin, sa incerc sa ma odihnesc putin si inapoi la treaba ca urma x,y,z...cam asa a fost luna ianuarie...si cu toate astea, Domnul a fost langa mine si mi-a dat increderea si puterea necesara sa merg cu bine mai departe.

Sambata trecuta, deja eram cu primul zambet pe buze...zambetul timpului liber...m-am plimbat prin Bucuresti atunci, dupa care seara am venit acasa, si m-am bucurat de cateva zile in care am putut sa fac acele lucruri pe care mi le doream de ceva vreme...sau nu neaparat, cert este ca nu mai eram tot timpul in priza...si cum munca nu ramane niciodata nerasplatita, au inceput sa vina si recompensele...

Pentru sfarsitul postului, va urez o zi minunata, mult succes in continuare in sesiune si sa ne citim cu bine in continuare !

Prima gura de aer

2011-02-01T00:44:00.000+02:00

Da...e deja februarie daca ma uit bine la ceas si aproape ca nu realizez cand a trecut mareata si impunatoarea luna ianurie. De ce o numesc asa ? O sa va spun imediat. Un singur lucru e cert...nu iti dai seama de frumusetea si de seninatatea timpului liber decat atunci cand iti dai seama ca nu il mai ai...si peste asta...libertatea gandului care poate visa in continuare este de nepretuit.

Poate va intrebati cum am ajuns la concluziile acestea si ce e cu mine...pai nu cred ca e ceva nou, dar asa cum se dovedeste aproape mereu, oamenii au nevoie de cate un refresh la memorie prin anumite lucruri, momente sau perioade de timp pentru a isi da seama de fapt ceea ce ii defineste si cat de mult conteaza pentru ei sa fie ei insisi, sa se simta foarte bine in pielea lor si impacati cu ei. Aparent si eu aveam nevoie de asa ceva...si poate mai mult ca niciodata, aveam nevoie de incurajare, moral, gandire pozitiva, un zambet si de acel lucru care sa ma faca sa fiu tot eu in tot felul de incercari si momente dificile. Ca intotdeauna cand mi-a fost mai greu(sau cand am trecut printr-o perioada mai dificila), Domnul a fost langa mine ca si familia, prietenii si toti cei apropiati pentru a ma determina sa pun la bataie tot ceea ce am mai bun din mine. Daca am facut bine sau rau, asta este prea subiectiv, dar pentru mine, orice rezultat al meu conteaza si este foarte important pentru ca ma defineste...cine poate spune mai multe despre tine decat tu ?...da, aveti dreptate, Cel de Sus si sufletul tau...

Ajungand inapoi la subiectul principal, pot spune ca ma bucur din plin de prima gura de aer proaspat, plin cu oxigenul dulce al timpului liber si al relaxarii(si subscriem aici ca ma bucur de el in camera si in patul meu de acasa) de pe anul 2011. Nu imi dau seama cat de repede a trecut prima luna a acestui an...stiu ca de abia incepusem sa ma simt bine in vacanta de Sarbatori, ma pregateam de revelion alaturi de prietenii mei si brusc, totul a trecut asa de repede incat am demarat in tromba spre ceea ce urma sa vina...

Si totusi...ce luna...si ce bine poate fi cand poti sa te relaxezi si tu ca un om normal fara sa stii ca seara sau ziua urmatoare(dupa cateva ore de odihna) te apuci din nou de treaba !

Cum spuneam...fiecare moment are farmecul sau...we just have to find it and enjoy it ! Cheers !

Sunday Morning

2011-01-22T00:34:00.002+02:00

Undeva intre amintiri, prezent si viitor...frumoase amintiri, si speram mai frumoase de la cele ce vor veni...

Pana una alta va las aici doua frumoase melodii, care sa va mai destinda(si sa ma mai relaxeze si pe mine in micile pauze, ca incepe "farmecul vietii"de luni...alias prima sesiune...Doamne Ajuta).

O seara frumoasa si incercati sa pretuiti fiecare moment la adevarata sa valoare !

Formatiile cu care am crescut(partea a cincea) - Voltaj

2011-01-12T01:09:00.000+02:00

Incercam sa ma relaxez dupa o zi lunga, obositoare si cu evenimente care mai de care mai consumatoare de energie...dupa o astfel de zi nu ai prea multe lucruri la dispozitie, decat alimentatul cat mai urgent cu somn si lucruri care iti infrumuseteaza starea de spirit. Pentru mine acest lucru se concretizeaza de vreo 2 zile in cautarea de melodii care m-au intinerit la vremurile lor. care si acum ma energizeaza si care ma vor in picioare si gata de actiune.

Am un mare respect pentru trupa Voltaj, pentru superbele lor piese de-a lungul timpului si mai ales pentru interpretare. Imi aduc aminte si acum cat de mult m-am distrat la unul din concertele lor acum vreo 2 ani...ce vremuri frumoase...

Dar sa lasam muzica sa vorbeasca. Enjoy ! Noapte buna !

P.S.: Daca stau bine sa ma gandesc, probabil o sa adaug acestui post inca vreo cateva parti pentru ca am redescoperit multe melodii de suflet marca Voltaj.

Formatiile cu care am crescut(partea a patra) - Directia 5

2011-01-08T14:51:00.001+02:00

Imi aduc aminte ca aceste melodii le ascultam cu ochii atintiti de televizor pe celebrul Atomic(pentru cei care isi mai aminte), mai ales ca eram mic(9-10 ani si pe atunci inca nu aveam cablu TV). Inca de pe atunci, incercam sa imi transpun ideile din viata reala in melodii...se pare ca acest obicei s-a dezvoltat din ce in ce mai mult cu timpul si asa am ajuns sa devin cine sunt astazi...

Las aici 3 piese pentru sufletele care inca mai iubesc din toata fiinta lor.

Enjoy !

Let the show begin !

2011-01-07T12:05:00.000+02:00

Sa incepem acest prim post al anului 2011, dorindu-va cat mai multe realizari, impliniri si o utilizare cat mai eficienta a bateriilor pe care sper ca vi le-ati incarcat cu amintiri si momente frumoase de aceste Sarbatori. Da, si iata ca ne gasim la finele primei saptamani de activitate de dupa anul nou, care a inceput in forta(cum era si cazul pentru ca ne asteapta o perioada plina de evenimente si pasi de atins) si putem trage primele concluzii...

In cazul meu, pot spune ca trecerea a fost de rapida...daca ma gandesc bine, acum o saptamana pe vremea asta, stateam hibernand fara vreun chef de treaba si ma gandeam frumos la partyul de revelion care urma in respectiva seara de vineri...si cum timpul trece ca nebunul si te trezesti ca evenimentul a trecut fara sa iti dai seama prea repede de ceea ce se intampla, m-am gasit frumos in seara celei de-a doua zi de revelion(un an mai tarziu:)) ), plimbandu-ma cu prietenii mei si avand ceea ce se cheama linistea de dinaintea ceea ce va fi sa urmeze...frumos, linistit, placut...toate bune si frumoase. A doua zi, deja fiecare era cu treaba lui, multe lucruri de facut si poate si mai multe in minti, facute planulete si program de organizat pentru ca nu-i asa, vacanta s-a sfarsit si urmeaza o perioada esentiala pentru noi...PRIMA SESIUNE...(si o scriu cu litere mari si ingrosate pentru ca o sa fie un pas foarte important din drumul pe care mergem fiecare si pe care trebuie sa il trecem cu bine...Doamne Ajuta).

Duminica seara, deja ma gaseam in Bucuresti, nestiind inca daca sunt pregatit de treaba sau imi mai trebuie inca timp sa trec de la modulul vacanta la cel de treaba la nesfarsit...aveam sa ma lamuresc repede, pentru ca zilele ce urmau se lasau cu predare de proiect, reluarea activitatilor de la seminarii, unde iti trebuie concentrare si invatat, precum si 2 teste, care par parca doar inceputul a ceea ce va sa urmeze...si parca imi vin in minte perioadele cand ma gandeam cu jind anul trecut..."frate nu vine ea vara aia...sa ma duc la mare si sa stau intins pe plaja fara sa ma gandesc la nimic si sa nu am griji ?"...si de fiecare data imi dau seama ca vara trecuta a fost,o parte destul de importanta, irosita pe tampenii, compromisuri si idei de drum lung, pe care le-am facut(ziceam eu atunci) ca sa mearga lucrurile intr-o armonie si liniste privind multe perspective...nu a fost sa fie asa, si ar fi trebuit sa imi dau seama de acest lucru de cand a inceput, pentru ca premisele erau destul de convingatoare, dar na...asa e omul cand vrea sa multumeasca pe toata lumea, deseori ajunge sa nu isi atinga nici macar acele lucruri pe care a visat pana atunci ca le poate face si sunt realizabile pe moment.

In fine, pornisem de la ideea ca deja timpul liber devine in aceasta luna de debut a lui 2011, un lux(avand in vedere faptul ca puteam sa fiu mai prezent in activitatile pentru facultate in vacanta, dar unde ar mai fi fost farmecul...pot spune exact ceea ce am zis si atunci..."acum ma odihnesc, relaxez, intalnesc cu toata lumea pe care nu am timp de obicei sa o vad, si am timp sa ma stresez si sa imi bat capul cu toate prostiile in ianuarie"...corect) si ar trebui valorificat in pasiuni si acele lucruri care ne fac sa ne simtim bine, sa fim noi, si care ne linistesc si amintesc de identitatea personala...avem nevoie de aceste lucruri pentru ca ele ne imping in fata si mai ales pentru ca show-ul e pe cale sa inceapa...

Mult succes tuturor si un an fantastic !

Rappa_ru' si 2010

2010-12-31T14:16:00.002+02:00

Iata ca a mai trecut un an(am mai intinerit cu un an pentru ca noi suntem cei care vin tare din urma si nicidecum nu imbatranim pana vreo 99 ani, 12 luni si o zi) si ne gasim din nou la cumpana dintre ani, moment ce trebuie sa ne gaseasca alaturi de persoanele dragi noua pentru a mai adauga o fila in paginile sufletului fiecaruia dintre noi pentru a ne servi drept impuls atunci cand vom fi prea suparati, stresati, obositi, sictiriti si asa mai departe, intr-un cuvant...cand vom avea lipsa de motivatie sau saturatie suprema...

Dar sa nu mai aberam atat de mult si sa afirm ca pot fara nici un fel de problema spune ca pentru mine anul 2010 a fost alaturi de varsta de 18 ani, cea mai frumoasa perioada a vietii mele in care toate mi-au fost asezate de Domnul la locul lor, in orice fel de domeniu, sper sa fi meritat toate acestea si sa cladim din nou pe acest substrat(sau de ce nu pe altul) o noua minunata perioada si in viitor. Sa enumeram aici(pentru a exemplifica ceea ce v-am spus mai sus) ca am trait o super poveste, am avut o super clasa(we are MUSATINII 12 Tza), bac, admitere, totul in regula, lucrurile au mers intr-o armonie ca niciodata, vara a fost challenging pentru a ma pregati pentru ceea ce avea sa vina, si iata-ma acum, amintindu-mi de acestea, si la fel de mult de frumoasele povesti alaturi de prietenii mei, de care ma leaga atat de multe momente pline de farmec.

Pana la urma a venit Mosu' si la mine, un pic mai intarziat ca era in dubiu daca poate circula cu sania prin spatiul aerian roman fara cauciucuri de iarna, dar mi-a adus ceea ce imi doream si anume putina liniste sufleteasca si impacare cu mine de Sarbatori, si pe langa acestea a facut echipa buna cu mine si cu tata si am initiat un nou proiect numit ACER ASPIRE(postul este o premiera de asemenea, fiind primul realizat integral prin acesta), deci ii multumesc mult pe aceasta cale.

In inchierea postului, promit sa fiu mai activ pe blog in 2011, ma rog la Dumnezeu sa aiba grija de noi, de toti, sa ne dea sanatate si putere de invatat/munca pentru a implini lucrurile pe care ni le propunem din drumul pe care mergem.

La multi ani, toate cele bune, un an nou cat mai implinit si fericit tuturor ! Ne citim la anul ! Distractie placuta diseara pentru ca avem dubla sarbatoare !!!

De ce nu mai stim sa ne bucuram ?

2010-12-26T14:43:00.000+02:00

Iata-ne si in a doua zi de Craciun...sper ca ati petrecut momente frumoase alaturi de cei dragi, familie si v-ati bucurat de aceasta Sarbatoare foarte importanta pentru noi toti...dar mai stim oare sa o pretuim la adevarata ei valoare si semnificatie ?...isi mai aduce aminte cineva ca de fapt de Craciun sarbatorim nasterea Domnului si nicidecum nu trebuie sa "sarbatorim" luna cadourilor sau mai stiu eu ce stereotip pe care il folosesc jurnalistii nostri deontologi astazi ?...se mai bucura cineva la fel sau aproape la fel ca atunci cand eram copii ?...raspunsul cred ca il stim cu totii...si nu e cel pe care ni-l amintim a fi pana acum in urma cu cativa ani.

Dupa cum v-am mai povestit, pentru mine Craciunul este o sarbatoare speciala, in care simt acea bucurie care ma face sa retraiesc cu zambetul pe buze si cu amintirile in suflet si minte, momentele de cand eram copil...imi amintesc fericit de anii in care il pandeam pe Mos Craciun pentru a-l vedea si eu si a confirma povestea spusa de ai mei conform careia Mosul avea grija atat de bradul de Craciun, cat si de cadouri si venea negresit daca eu eram cuminte, de bucuria pe care o aveam cand vedeam zapada de Craciun, de mersul cu colindul si de toate celelalte lucruri ce faceau un Craciun sa fie cu adevarat Craciun.

Mi-e greu sa spun asta...dar pentru prima data dupa atatia ani...anul acesta nu m-am mai simtit la fel de impacat cu mine de Craciun pe cat ma simteam in fiecare an...parca nu am mai avut acea bucurie sufleteasca si zambet frumos pe cat mi l-as fi dorit si pe cat de mult il asteptam. Au fost, e adevarat momente frumoase si in aceasta perioada, in care m-am bucurat de farmecul clipelor, dar ma gandesc fara sa vreau, din ce in ce mai des, ca odata cu trecerea timpului e posibil sa nu mai fie totul asa cum era odata...

E adevarat...traim parca alte vremuri...in care timpul alearga cu mult inaintea noastra si in care deseori uitam de noi si de cei dragi noua...se asterne incet, incet asupra noastra acel voal al superficialitatii si al obisnuintei, incat nu mai stim pe ce drum sa mergem, de unde am venit si de ce totul brusc devine monoton si fara semnificatie...cred ca acestea explica poate de ce nu mai putem sa ne bucuram cu adevarat atunci cand suntem fericiti, de ce parca toate zilele seamana intre ele aproape trase la indigo si de ce totusi una din marile Sarbatori ale omenirii, Nasterea Domnului, o petrecem inchisi in casa, stand si gandindu-ne nemuritor la ce s-a intamplat cu noi si avand in fata conturile de pe retelele de socializare, in care asteptam sa vedem cate mesaje frumoase primim in loc sa transmitem din suflet o urare calda celor la care tinem...

As vrea sa cred ca anumite circumstante ne fac sa avem gandirea aceasta, iar lipsa zapezii face ca totul sa fie neimbracat de farmec.

Va urez sa aveti niste Sarbatori fericite, cu multa bucurie in suflete, sa fiti impacati cu voi si sa nu uitati de cei de langa voi ! Craciun fericit in continuare !

Si postul e ca sa nu ma uiti...

2010-12-22T11:38:00.001+02:00

...nici cand o sa ai ani multi" spuneau cei de la Vank odata(ma rog un pic modificat, dupa cum veti vedea).

Am zis sa va ofer aceste 2 minunate melodii pentru ca sunt speciale pentru mine, pentru ca este un post la fel de special, cu numarul 400(si la mai mare !!!), si nu in ultimul rand pentru persoanele speciale din viata voastra !

P.S.: Pretuiti fiecare moment alaturi de cei dragi !
P.S.2: Sarbatori fericite si toate cele bune !

Eu, 12 Tza si Iorga

2010-12-21T09:47:00.001+02:00

Stiti deja de multa vreme, cam de cand am inceput sa consider acest blog ca pe un spatiu al regasirii identitatii personale, ca sunt o persoana care pune pasiune in tot ceea ce face, sufletista si care incearca sa traiasca farmecul fiecarei clipe...de asta(printre multe altele) imi place sa fiu mereu alaturi de oamenii care mi-au fost si imi sunt dragi, alaturi de care am petrecut momente frumoase si care raman in suflete si ganduri, pentru ca o parte din drumurile noastre s-au intersectat intr-un mod cat se poate de frumos si minunat, creand ce astazi se numeste amintirea sau chiar trairea prezentului, iar o parte din inima mea a ramas darul meu pentru ei, spre a isi aduce aminte de acel nebun simpatic, glumet si pus pe fapte mari.

Asa se face, ca noi, clasa sarita de pe fix ce a terminat acum un an, si care s-a unit parca extrem de mult mai ales in anul de seniorat(daca il pot numi asa), am avut o mica reuniune acum vreo saptamana, pentru a sarbatori faptul ca un drag coleg de-al nostru s-a reintors pe meleagurile sale de bastina, pentru vacanta de Craciun, acesta studiind in alta tara. Ei bine, ieri am trecut(profitand si de faptul ca liceele termina miercuri si noi am luat deja vacanta...cel putin unii dintre noi) pe la colegiul nostru mult iubit(si la care ziceam in alte vremuri glorioase si de mult apuse ca nu mai venim si ca plecati vom fi, sa nu mai auzim :)) ) pentru a ne vedea, saluta si face urari celor ce ne-au ghidat pasii spre locurile in care suntem acum si care au fost castigate datorita muncii noastre si a lor deopotriva.

Revederea a fost mult mai mult decat frumoasa, aducandu-ne o mare bucurie in suflete si un zambet frumos pe fete, pentru ca fiecare profesor(incepand de la dirigu') ne-a primit cu bratele larg deschise, fiind foarte fericit ca ne revede si ca nu l-am uitat. Am stat de vorba prelungit cu multi dintre ei, primind sfaturi si facand schimb de opinii...probabil ne vom revedea curand pentru ca da...niciodata nu uitam de unde plecam, nu-i asa ?

Bucuresti, acasa, weekendul si vacanta...

2010-12-19T16:46:00.000+02:00

Dupa cum spuneam si in postul precedent(unde incepeau sa se concretizeze gandurile de vacanta), acum va scriu practic din prisma studentului aflat in prima sa vacanta de facultate...hmmm...nu as putea sa o compar cu nici una din celelalte vacante de pana acum pentru ca e altfel, si mai ales pentru ca nu imi mai pot aranja eu lucrurile la fel de bine pe cat o faceam in liceu, unde puteam sa gust din vacante si weekenduri la maxim...acum s-a mai schimbat povestea si trebuie sa imbin atat relaxarea, cat si pregatirea pentru frumoasa luna ianuarie care va fi de-a dreptul plina pentru mine...multe teste in asa-numita presesiune, si apoi prima sesiune de examene...ehe...Domnul sa fie cu noi, ca le facem noi pe toate:).

Dar sa lasam facultatea la locul ei(si anume in Bucuresti) si sa revenim la vacanta si la casa dulce. Am ajuns de vineri seara acasa, dupa un drum destul de aglomerat si cu mici probleme "in plus" de trafic, datorate zapezii, dar care infrumusetau parca taramurile patriei si aveau un farmec aparte. De vreo 2 zile ma odihnesc, relaxez si mai ales incerc sa imi fac ordine in ganduri, dar mai ales sa ma bucur cat mai mult de aceasta liniste pe care camera mea mi le ofera, nefiind nevoie sa mai lucrez dupa acelasi program obisnuit de weekend, in care veneam, ma vedeam cu cativa prieteni si colegi, ne bucuram cat mai bine de ziua de sambata, mai lucram ceva pentru facultate duminica, iar luni dimineata, back to work(cum ar zice englezul)...e parca un altfel de sentiment, de care pot sa spun ca imi era si nu mi-era dor...e o liniste frumoasa, dar poate fi uneori plina de ganduri si planuri...

Una peste alta, sper sa fie cat mai frumos, sa fiu cu bateriile incarcate si gata de treaba dupa aceasta perioada de 2 saptamani, in care sa ma bucur de Sarbatori si de intampinarea noului an alaturi de cei dragi, dar si in care sa mai am timp de pasiunile si de acele lucruri pe care deseori le ignor, datorita timpului.

Eu va urez de pe acum sa aveti o perioada minunata si odihnitoare pentru ca oficial a venit...VACANTA DE IARNA !!!

Ganduri de vacanta

2010-12-16T13:56:00.001+02:00

Bine v-am regasit ! A trecut o vreme de cand nu am mai fost prezent pe aici(oricat de mult mi-as fi dorit), dar iata-ma inainte de vacanta de Sarbatori, cu niste timp liber prezent mai mult ca de obicei si cu chef de viata, de a ma bucura de pasiunile mele si de a spera ca in aceasta perioada frumoasa de 2 saptamani ce va veni, voi reusi sa imbin toate lucrurile si planurile pe care doresc a le realiza, in scopul de a imi incarca bateriile si de a ma bucura de fiecare moment.

As avea multe sa va povestesc, legat de orice, dar sper sa reusesc sa fac asta in fiecare dintre viitoarele mele posturi. Abia astept sa va citesc pe voi, cei care nu ma uitati si ma cititi, chiar daca eu nu sunt prezent mereu printre voi, sa ma bucur de timpul liber si sa incerc sa aduc acest blog la statutul pe care il avea acum ceva vreme si cand se gasea printre prioritatile mele.

Dar destul cu vorbareala...va las aici o melodie frumoasa si sa ne citim cu placere si de acum incolo !

Formatiile cu care am crescut - partea a treia

2010-12-08T21:36:00.000+02:00

Stiu ca am intarziat putin cu partea a treia, dar o postez bucuros acum:). Enjoy !

Simplu - Oare stii

Capcanele timpului

2010-11-25T14:04:00.000+02:00

Iubesc diminetile linistite...e acel sentiment absolut incantator cand te trezesti dimineata si vezi ca este frumos afara si ca totul in jurul este foarte impaciuitor...si nu, inca nu este weekend...este doar o zi de joi(cum doar o zi de joi ?...de parca m-as mai intalni vreodata in viata cu aceasta zi de joi...) in care pot parca sa ma bucur de frumusetea unei dimineti si unei zile aparte fata de celelalte...este genul acela de zi cand stai si admiri cerul, forma norilor si soarele si iti trec prin fata ochilor franturi si episoade din sufletul de copil, ale carui raze il trezesc duios de asemenea.

Cate momente...atatea ganduri...cate bucurii...atatea amintiri...cate persoane speciale...atatea parti din suflet daruite...si toate alcatuiesc marele puzzle, pe urmele caruia mergem mereu inainte si cu sufletul mai bogat pe zi ce trece...

Imi place sa filozofez(dar asta nu e un lucru nou)...imi place sa admir natura in toata splendoarea ei, sa ma bucur de privelistea oferita si de copilul din mine ce zambeste si este fericit mereu pentru ceea ce iubeste...si cand ma gandesc la acest lucru, zambesc, sunt fericit si iubesc si eu odata cu el...pentru ca da..."timpul trece si invat incet sa evit capcanele" pentru a nu ma pierde in aceasta lume, in care deseori nu stii unde sa te indrepti...

E foarte bine sa imi amintesc uneori de niste lucruri importante...am ajuns la concluzia ca este nevoie cateodata ca circumstantele sa iti aminteasca uneori de sistemul tau de valori si de identitatea personala pentru ca se intampla ca uneori sa se adauge putin mai mult praf ca de obicei pe arhiva sufletului si sa se invecheasca ireversibil...

Si iata cum, uneori ajungi sa iti dai seama ca nimic nu s-a schimbat, doar peisajul este altul...si ar fi bine sa nu facem act de prezenta in fiecare peisaj intalnit pentru ca metamorfozele si taramurile fermecate(alias mai verzi) exista doar in basme, iar timpul este mult mai neiertator cu noi decat in acestea...

Ma bucur ca Domnul imi da ocazia si prilejul atunci cand benzile sunt reversibile sa imi pot da seama de fapt care este drumul pe care merg, unde ma indrept, de unde am venit si prin ce am trecut ca sa pot fi astazi aici exact asa cum sunt...sistemul de valori este poate cea mai importanta veriga pe care se bazeaza identitatea personala si care deseori se rupe din diverse motive cauzand pierderea lantului de ambele parti...

Cat despre mine...chiar daca dau senzatia si daca fac compromis dupa compromis pentru a lupta cu mai multa determinare si pasiune in ceea ce cred si pentru cei dragi, raman aceeasi persoana sufletista care iubeste la nebunie sa traiasca farmecul fiecarei clipe.

Linistea plina de ganduri

2010-11-24T01:52:00.001+02:00

A trecut putina vreme,
De cand nu am mai scris poeme,
Dar nu am vrut sa imi exprim gandurile
Mai-nainte de vreme...
Si iata ca timpul geme...
Si totusi curge alene...
Si iar merge-n pas cu mine spre o noua vreme...
Parca prea devreme...
Sau doar spre vreme...
Spre care vreme ?
Pe care viata ne-o asterne...
Din drumul dus-intors din perne...
Atatea vise si dorinte stinse
Sau poate aprinse...
Si alimentate cu pasiuni nestinse...

Si in linistea noptii,
Acum, cand luna este-n centrul boltii,
Atat de minunata si deplina
Precum o melodie lina,
Vine un gand ce ma nelinisteste
La fel de mult cum copilul traieste...
Si se gandeste...
Dar el zambeste...
Pentru ca linistea graieste
Si gand in suflet-ntipareste...

Si totul este imprimat in suflet
Ca-n zilele mai triste sa domneasca un zambet...
Si cum linistea s-a asternut de mult
El stie sigur ce are de facut...
Si a facut...si este tot gravat
Pentru c-asa amintiri si persoane nu-s de uitat...
Si a sperat si spera in continuare
Ca ploaia gandului sa se transforme-n soare...

E o scrisoare...si acum tacerea urla in continuare
Spre linistea imbietoare...
Fara sau cu o unica culoare...
Spre visul numit COMUNICARE...

Space bound

2010-11-18T22:03:00.000+02:00

Pentru seara aceasta va recomand o super piesa marca Eminem. O seara frumoasa si bineinteles, enjoy !

We want a better place for our children !

2010-11-14T16:10:00.001+02:00

Urmaream mai devreme pe blogul Maradei un clipulet, pe care vi-l voi prezenta si eu la sfarsitul postului si ma gandeam ca intr-o zi fiecare ne vom dori sa devenim parinti...oare ce lume va fi atunci, si in ce circumstante ne vom afla ?

Farmecul momentelor ne va ghida prin viata...pana atunci, ar fi bine sa ne gandim putin la unele lucruri...

Formatiile cu care am crescut - partea a doua

2010-11-14T16:03:00.000+02:00

Si cum azi e duminica, v-am pregatit alte 2 melodiute de pe vremea cand subsemnatul era mai mic si asculta...

Enjoy !

AIESEC Inductie - experienta Bloody Merry

2010-11-13T13:23:00.000+02:00

Eheee...a venit si weekendul numarul 3, pe care o sa il petrec cel mai probabil uitandu-ma la pozele pe care le-am realizat noi(ca si grup) in saptamanile trecute, gandindu-ma la oamenii acestia minunati pe care i-am cunoscut si pe care mi i-am facut prieteni, si la modul cum am colaborat, comunicat, glumit, distrat...in 2 cuvinte BLOODY MERRY.

Probabil va intrebati despre ce tot aberez eu pe aici...despre perioada de inductie AIESEC desigur...v-am spus eu intr-un post precedent ca am fost impartiti in 5 grupe...ei, bine, dupa cateva traininguri in care am lucrat in echipa, in prima saptamana, a venit si primul weekend in care am interactionat mult si bine...a fost perioada cand ne-am gasit identitatea de grup...si cum eram grupa RED, dupa indelungi dezbateri si discutii, am ales sa ne numim BLOODY MERRY, sa avem un logo pe care o sa vi-l arat mai tarziu putin si sa afirmam cu putere ca "WE'VE GOT BLOOD !!!".

Timpul trecea cu repeziciune, asa ca dupa ce identitatea
noastra a fost confirmata, ne-am reunit cu alt grup si am dat drumul la primul party din AIESEC pentru mine si pentru noi...ce pot sa zic decat...INCREDIBIL !!!...as putea spune cu cea mai mica lejeritate ca a fost ceva ce imi lipsea de multa vreme...ne-am distrat foarte bine, intre noi si celalalt grup, muzica super, oameni super si am invatat si cateva roll-call-uri AIESEC...nebunie curata !!!

Nu ma mai simtisem asa fresh intr-o dimineata de multa vreme...aparent partyul era de vina:)...si asta avea sa fie inceputul nostru glorios, pentru ca weekendul care venea(respectiv cel care a trecut) urma sa avem Weekend Outdoor...si unde oare se intampla acest lucru ?...la 30 km de acasa...la Cheia...cand am auzit, am zis ca nu e adevarat...dintre toate orasele din tara asta, AIESEC mergea la Cheia, permitandu-mi astfel sa fac un gen de 3 in 1...sa ajung acasa, unde sa stau si eu cu ai mei, sa ma linistesc dupa 2 saptamani de munca, sa merg cu AIESEC in outdoor si sa ma bucur de aerul curat de la mine de la deal-munte, sa admir cerul instelat si linistior noaptea, dar si sa admir peisajul alaturi de una din marile mele iubiri, masina(imi place la nebunie sa conduc, mai ales pe drumuri cu super peisaje). Deci cine ar fi crezut ca asa ceva se poate intampla ?...cred ca mai nimeni...cum le aranjeaza Domnul pe toate:).

Acel weekend a fost de altfel de poveste si el...o sa imi amintesc cu placere de momentele petrecute in grupuletele pentru taskuri, cand ne chinuiam sa trecem fetele printre laserele interscotchoase ale spionilor AIESEC, cand ne invarteam legati de maini si de picioare in cerc pentru a muta obiectele de pe o masa pe alta, cand cautam legati la ochi cu esarfe(detectivii priceputi), obiecte pentru alcatuirea unui cort(adapost pentru bombe), cand treceam "antidotul" dintr-o galeata in cealalta prin intermediul paharelor cu o mana, si cu cealalta rotind-o incotinuu de zicea lumea ca salutam extraterestrii sau cand puneam piesa langa piesa, incercand sa alcatuim un hexagon de hartie...ce amintiri frumoase...ce oameni speciali...bineinteles partyul de dupa avea sa finalizeze ceea ce incepusem noi in timpul zilei...jocul, munca si colaborarea in echipa...mai ales pe ringul de dans...

Si uite asa, stand pe scaun si povestind experienta mea din BLOODY MERRY, toate amintirile acestea isi iau locul lor in sufletul si mintea mea. Azi si maine sunt programate interviurile finale, si de marti unii vom face parte din AIESEC, iar unii nu...un lucru e sigur...prietenii nebuni din BLOODY MERRY sunt ca de obicei, fericiti, zambareti si cu sangele bine pompat in venele echipei.

AIESEC Inductie - experienta trainingurilor

2010-11-13T13:21:00.000+02:00

O mare parte din ceea ce am facut noi in cele 3 saptamani de inductie s-a numit training...adica niste oameni(fie ei membri, coordonatori de echipe, de proiecte, presedinti, vicepresedinti AIESEC or so on) se ocupau de noi in fiecare zi pentru a ne ajuta sa ne extindem orizonturile si pentru a ne face sa ne dam seama(chiar daca uneori mai stiam aceste lucruri) de cativa pasi esentiali care ar trebui sa ii avem in vedere si sa ii punem in practica la varsta si in situatia noastra.

Iata cum am fost instruiti in multe moduri interactive, cum am lucrat in echipa mici, dar si mari, cum am invatat sa comunicam, sa ne exprimam ideile intr-un mod coerent, sa ne dam seama care sunt cele mai importante lucruri cand venea vorba de orice, sa stim sa ne argumentam parerile intr-un mod obiectiv dar si subiectiv in acelasi timp si sa reusim sa crestem in fiecare zi cate putin, spre a fi niste tineri mai pregatiti cu fiecare zi pentru viitorul in care facem primii pasi.

Am cunoscut oameni si povesti extraordinare, atat aflati in exchange la noi in tara(din India, Grecia si chiar China), cat si actuali team-leaderi care au fost plecati ei in alte tari si s-au intors pentru a aplica ceea ce au invatat acolo, am invatat sa ne cunoastem valorile(daca mai era inca nevoie) si sa le intarim pe zi ce trece, crezand in ceea ce suntem si legand in continuare zale la puternicul lant care trebuia a fi pana acum format. Am invatat ce inseamna un agent al schimbarii, ce calitati ar trebui sa aiba, cum ne influenteaza pe noi o astfel de persoana si mai ales ce ne lipseste sau mai trebuie fortificat pentru a fi noi la randul nostru un astfel de agent. Am vazut cat de usor poate fi sa colaborezi si sa comunici cu echipa si echipele, cum iti poti da seama de ceea ce iti place si ca oamenii acestia de la AIESEC isi pun pasiunile si ambitiile la un loc pentru a face din ei si din ceilalti, parte integranta a istoriei de grup si personale.

In final, ni s-au descris departamentele, subdepartamentele, posturile si obligatiile fiecaruia dintre ele, dar si programele desfasurate in prezent si in viitorul apropiat de catre AIESEC. Alaltaieri a fost ultimul training...in care fiecare dintre noi isi stabilea intr-un mod interactiv tintele si aspiratiile...si cum se poate face mai bine acest lucru decat colaborand, comunicand si avand drept coordonator un om care sa faca atmosfera ?...

Ca un ultim salut pentru aceasta perioada de inductie...HEY AIESEC...YO BITCH !!!

AIESEC Inductie - experienta task si alumni

2010-11-13T13:18:00.000+02:00

La inceputuri(adica prin prima saptamana), dupa ce ne-am cunoscut mai bine, ni s-a desemnat cate un alumni si un task pe care ni-l alegeam noi pentru a-l duce la bun sfarsit pana la jumatatea saptamanii numarul 3. Ma veti intreba ce este acela un alumni...ar putea sa nu fie cea mai buna sau formala definitie pe care o voi da eu acum, dar zicem asa...alumni-ul este o persoana care a fost parte integranta din AIESEC si care acum a terminat stagiul, parcurgand toate etapele pregatirii sale din interiorul organizatiei, cat si facultatea si este in proces de angrenare sau deja in noua sa cariera.

Fiecare dintre noi, trebuia sa isi gasesca ceilalti membrii din celalalte echipe care aveau acelasi alumni, respectiv acelasi task, sa se intalneasca cu acesta, si sa colaboreze spre o rezolvare cat mai buna a taskului.

Eu mi-am ales sa realizez pentru task o baza de date cu viitorii parteneri media AIESEC Bucharest, impins mai ales de pasiunea mea cea mare pentru bloguri si bloggeri(cum am auzit de asa ceva, am zis...clar...asta e pentru mine). Taskul nu a fost chiar atat de simplu pe cat parea la prima vedere, mai ales ca trebuia sa realizam mai multe sheet-uri pe vreo 10(cred) categorii din diverse domenii in care sa includem publicatii online si offline, date de contact, nume si functie, si sa promovam intr-un mod corespunzator imaginea AIESEC, mai ales prin profilul media pe care il aveau potentialii viitori parteneri. Am lucrat in echipa cu 3 fete(au fost de treaba si am colaborat bine) si ne-am impartit cum am putut mai bine sarcinile, reusind dupa parerea noastra si a coordonatoarei noastre sa scoatem un rezultat bun(cam spre 85% ne-am gandit noi...pentru ca unele date de contact nu erau complete 100%, in ciuda research-urilor noastre). Pe mine a picat finisajul bazei de date, lucru ce mi-a mancat din somn si timp(aproape complet vreo 2 zile), dar ma bucur ca a iesit bine si ca a meritat efortul.

Intalnirea cu alumni-ul a fost una de poveste...un om extraordinar, de la care am o gramada de lucruri de invatat...omul a ajuns intamplator in AIESEC, printr-o imprejurare si mai apoi continuand ceea ce ii placea sa faca, s-a implicat mult, s-a cunoscut pe sine insusi si si-a dus ambitiile si pasiunile pana la modul in care a ajuns presedinte AIESEC ROMANIA in anii '98-'99. Povestea lui in AIESEC incepe in '94 si se termina prin '99...modul cum a reusit sa parcurga pasii sunt demni de respect...ceea ce m-a impresionat poate cel mai mult dincolo de parcursul profesional, este ca omul acesta nu a uitat poate cel mai important lucru din viata sa...sa fie om cu adevarat...pana si acum, marturisea el, inca are intalniri la 2-3 saptamani cu colegii din liceu, cu colegii de atunci din AIESEC, cu prietenii sai de atunci si de acum, iar la cateva luni se intalneste cu prietenii sai din lumea mare, alaturi de care a impartit presedentia AIESEC pe glob, si impreuna cu care sunt de nedespartit(spunea ca isi stiu pe de rost numele copiilor, datele de nastere ale lor si ca tot timpul vorbesc indiferent de ceea ce se petrece si ce probleme apar).

Ce mai poti sa zic dupa ce m-am intalnit cu un astfel de om ?...decat RESPECT si ca ma bucur ca l-am intalnit si am avut ocazia sa ii aflu un 0,001% din povestea vietii sale:).

Mi-aduc aminte...

2010-11-13T03:49:00.000+02:00

Hmmm...ma tot chinuiam sa gasesc piesa asta neamintindu-mi numele ei...stiu ca nu am mai ascultat-o de mult...aparent m-a gasit ea pe mine...multe amintiri frumoase ies la iveala din coltul lor de suflet si minte si imi fac pielea de gaina...ca intotdeauna, VERITASAGA NU SE ASCULTA, SE SIMTE !!!

Enjoy !

Beautiful evening

2010-11-10T21:47:00.001+02:00

Si pentru ca seara aceasta sa fie si mai placuta si mai minunata...

Ma tot gandeam...

2010-11-10T21:35:00.000+02:00

...cand o sa am timp si eu sa respir putin si sa ma relaxez, expunandu-mi ideile aici si bucurandu-ma de una dintre pasiunile mele(de care rar am timp, din nefericire, dar gasim noi). Si uite ca am gasit...si culmea, intr-o zi in care sunt super obosit si in care am lucrat de dimineata pana seara aproape fara intrerupere si in care ar fi trebuit sa pic pur si simplu intr-un somn linistitor...iata ca momentan sunt destul de fresh(curioasa treaba, mai ales la cat de mult m-am odihnit in ultimele 2 zile).

Dar sa terminam cu chestiile astea care ne fac contextele favorabile pentru scuze si sa ne bucuram de momentul acesta. In ultima perioada am fost destul de pus pe ganduri din punctul de vedere mai ales al acestui timp liber pe care nu prea il aveam...incepusem sa imi fac probleme destul de mari din pricina faptului ca nu puteam sa gasesc un echilibru intre facultate si activitatile pe care mi le propuneam in timpul liber, si mai ales trebuia sa impac si invatatul cu cele 2...multumesc Lui Dumnezeu s-au mai echilibrat si stabilizat lucrurile.

Incepusem sa va vorbesc acum ceva vreme despre mine si experienta AIESEC, de perioada de inductie in care ma aflam(3 saptamani). Iata ca am ajuns la sfarsitul celei de a 3a si pot spune cu certitudine ca nu m-am transformat intr-o alta persoana, dar pot spune cu fericire ca mi-a placut la nebunie aceasta perioada in care am fost "in interior". Ma bucur foarte mult ca am reusit sa acumulez experienta unor traininguri(de care va voi vorbi pe viitor), sa cunosc multi oameni si povestile lor, sa imi extind orizonturile si sa ma cunosc putin mai bine cu fiecare zi care trece. Cel mai important aspect mi se pare de departe faptul ca prin cele 2 sau 3 ore petrecute pe zi din timpul liber, chiar simteam ca am facut ceva util, care imi placea si pe care l-as fi mai facut in continuare daca somnul imi permitea:)).

Apropo de zile libere, zile ocupate, timp putin si timp ocupat...e uimitor uneori cum te poti mobiliza si realiza totul cu o determinare de fier...ca de obicei...vesnica problema cu teoria, practica, vointa si confortul spiritual.

Sa aveti o seara frumoasa !

I don't wanna lose you

2010-11-08T22:03:00.001+02:00

Weekendul acesta mi-a adus aminte de frumusetea copilariei, a locurilor unde am crescut si mai ales de farmecul fiecarei clipe pe care viata ti-o ilustreaza si pe care trebuie sa stii sa o apreciezi la adevarata sa valoare:).

P.S.: O sa revin cu mai multe povestiri in articolele viitoare. O seara frumoasa si mai ales, enjoy !

So bad...seduction...

2010-11-05T14:40:00.000+02:00

M-am gandit pentru acest weekend sa va impartasesc 2 noi super piese marca Eminem. Enjoy !

Biografia lui Rappa_ru'

2010-11-03T00:46:00.002+02:00

Am gasit la Strumfita cu esarfa o leapsa simpatica...si cum nu mai preluasem de mult una din aceste lepse, dar si pentru ca subiectul mi se pare foarte tare, am zis sa imi aduc aminte de ceea ce sunt astazi, de sufletul de copil care traieste astazi foarte prezent in acest tanar aflat la granita cu maturitatea, intr-un cuvant de mine...de la cele mai mici varste pana in prezent. Sa incepem...

la 6 luni : nu stiu daca imi aduc aminte de ceea era pe atunci...stiu ca eram neastamparat(am reusit sa sar dintr-un fotoliu si sa imi creez niste problemute) si ceream foarte multa atentie, pentru ca nu o lasam pe mama sa plece nicaieri fara mine si aparent anuntam de pe atunci ca nu imi plac jumatatile de masura:)).

la 4 ani : m-au invatat ai mei sa citesc, sa incep incet, incet sa scriu, si eram fascinat de casetele cu povesti pe care le ascultam la casetofon si de cele pe care incepusem sa le descopar prin cuvintele citite. Eram deja la a doua gradinita(la departare de 12 km fata de localitatea mea), asta pentru ca era aproape de locul de munca al mamei mele si era cu program prelungit, astfel incat ai mei puteau sa stea linistiti la servici(asta cat reuseau, pentru ca nu imi placea deloc si eram destul de determinat sa plec de acolo:)) ).

la 6 ani : era ultimul an de gradinita si incepuse in sfarsit sa imi placa. Aveam un prieten care ma astepta in fiecare dimineata cu pachetul de carti si ne jucam tot felul de joculete(imi aduc aminte cu bucurie si cu tristete de el pentru ca ulterior, dupa vreo cativa ani a trecut in cealalta lume si eu nu am avut idee pana la un moment dat). Imi facusem cativa amici buni si eram practic in prima "gasca de prieteni" si lucrurile se mai asezasera. Stiam deja sa fac inmultiri si impartiri si ma pregateam de "lumea mare" si maretele olimpiade de care tot auzisem(asa vedeam lucrurile pe atunci).

la 7 ani : abia asteptam sa merg la scoala...doamna mea invatatoare(cu care am ramas intr-o relatie aparte si astazi) ma cunostea de multa vreme(eram vecini si ii cunostea pe ai mei)...se cam ingrijorase pentru ca stiam aparent destul de multe pentru clasele primare si se gandea sa nu cumva sa ma plictisesc sau sa ii deranjez pe ceilalti. Nu a fost asa...mi-a placut la nebunie la scoala(avea sa imi treaca din gimnaziu:)) ).

la 8 ani : am avut una din primele dezamagiri majore(am luat un B...si am avut cate unul pe fiecare an din ciclul primar :)) ). Imi facusem un prieten bun cu care am stat in banca vreo 3 ani si jumatate si apoi in liceu inca o jumatate...totul era inocent de frumos.

la 9 ani : m-am apucat de cursurile de chitara clasica(in urma unor discutii alor mei cu niste cunostinte la o petrecere a finilor mei, care aveau o fata ce practica aceste cursuri). Initial nu mi-a placut, eram speriat de profesor(care era un om extrem de bun si sufletist, aveam sa decopar mai tarziu) si voiam sa renunt. Apoi am devenit pasionat si eram unul dintre preferatii profului meu, alaturi de cativa oameni de care imi aduc si acum aminte cu placere...la recitaluri si repetitii, parca nu ne mai venea sa plecam...ne intelegeam atat de bine, atat in acorduri si note, cat si cand chitarile noastre se odihneau.

la 10 ani : m-am indragostit pentru prima data...sau ma rog, asa credeam...eram un baiat foarte timid si bineinteles ca nu i-am spus fetei respective ceea ce ma apucase:))...eram rusinat rau...si uite asa, intram pe o cale cu sens unic care avea sa ma schimbe definitiv.

la 12 ani : trecusem deja prin dezamagirea provocata de povestea de mai sus(daca ma intrebati acum, imi dau seama ca numai timiditatea a fost in mare parte de vina, dar ce stiam eu pe atunci ?:)) ). Cert e ca am suferit destul de tare atunci(pe cine pacalesc, eram devastat de-a dreptul) si cred ca a fost una din primele dati cand realitatea m-a lovit radical, aratandu-mi ca oamenii nu sunt chiar asa cum par.

la 14 ani : trecusem la o alta scoala deja de un an...ma intorsesem in Valenii de Munte(unde facusem 3 ani de gradinita), in clasa a 6a, aterizasem intr-un colectiv care din nu stiu ce motiv, nu ma suporta(venisem eu de la tara sa le iau lor mancarica si premiile:)) ). Nu imi placea deloc la inceput(nici colegii, nici unii profesori), dar am reusit sa ajung la ceea ce mi-am propus prin ambitia care m-a determinat din ce in ce mai tare(vazand circumstantele). M-am regasit in melodiile lui Bitza si am inceput sa ascult din ce in ce mai mult rap. Am reusit sa prind primele mele 3 nationale...in clasa a 7a(boboc la chimie) si apoi 2 in clasa a 8a, tot legate de chimie si stiinte. Am dat CAPAC-ul, am intrat primul la acelasi liceu la care facusem si gimnaziul(Colegiul National "Nicolae Iorga") si am petrecut cu prietenii mei(cu care sunt si acum in relatii foarte bune si ne amintim deseori de intamplarile noastre impreuna de-a lungul timpului) una din verile noastre de neuitat.

la 15 ani : ma bucuram de clasa mea cea noua din liceu...era cu totul diferita, o clasa deosebita cu niste oameni speciali cu care m-am inteles foarte bine si vreau sa cred ca o sa pastram relatiile peste ani. Timpurile erau altele...si "dezmortirea" mea era aproape completa...a, da...si a inceput perioada nebuna...clubbing-ul:))...m-a tinut vreun an si jumatate:))

la 16 ani : imi facusem inca cativa prieteni buni si dupa o saptamana de scoala ne intalneam mereu in weekend pentru a petrece intre noi cum o stiam noi mai bine:). Totul era frumos si cu un farmec aparte...asta pana cand m-am indragostit din nou...vechiul copil ranit parea in proces de vindecare...dezmortirea era aproape completa...dar vechile obiceiuri au murit greu, asa ca am trecut printr-un alt proces de maturizare in urma acestei povesti...si am dat intr-o alta succesiune de povesti pur si simplu fascinante...

la 17 ani : eram in revenire...am cunoscut o persoana speciala care mi-a fost alaturi si am trait farmecul vietii alaturandu-ne povestile de viata...parea sa fie ca in basme...atatea asemenari si lucruri aproape like magic...eram de-a dreptul fascinat, vrajit...si a fost o poveste frumoasa care a durat 3 luni si in care am reusit sa trec in sfarsit peste problemele pe care le aveam inca de mic cu timiditatea...aprecierea mea a fost pur si simplu foarte mare si zburam deasupra norilor cu aripi de ingeras...prabusirea s-a produs destul de brusc...a fost o vara interesanta atunci...nu am vrut cu nici un pret sa accept ceea ce urma, si pentru asta m-am autolovit destul de tare...a urmat apoi constientizarea(dupa ceva vreme) si o jumatate de vara pe care nu cred ca o pot uita vreodata...eu si prietenii mei...nothing else mattered...fotbal, filme, plimbari, iesiri la bai, cascade, cu cortul, iesiri cu masina, admirarea frumusetilor naturii si cate si mai cate...WHAT A SUMMER !...a venit a 12a si scoala de soferi(pe care de abia o asteptam...eram innebunit)...

la 18 ani: am avut majoratul cu toti cei apropiati ai mei(a fost super), am votat, a venit permisul si un dar de Mos Craciun primit mai devreme si la care nu ma asteptam...o persoana foarte speciala in viata mea, impreuna cu care am trait momente extraordinare in toata perioada care urma...a urmat Craciunul, Revelionul, fiecare zi parea plina de farmec, intre colegi eram foarte apropiati si totul mergea ca pe roate. A fost cea mai tare perioada din viata mea pe toate planurile, de care probabil o sa imi aduc aminte cu placere peste ani si ani...a venit banchetul, meciul, bacul, admiterea la facultate(si Domnul le-a asezat pe toate parca exact cum speram eu), perioada de dupa ele si farmecul fiecarei zi plina de impliniri nu inceta sa creasca:).

In prezent : ma gandesc ca vara trecuta a fost una din cele mai ciudate veri ale mele(chiar daca a fost plina de impliniri) pentru ca nu am reusit sa fac mai nimic din ceea ce mi-am propus si am ramas destul de dezamagit din aceste motive...mai am mai putin de o luna si fac 19 ani...toamna nu este chiar anotimpul meu preferat, si acum imi scriu povestea de boboc student cu alte ganduri si idei decat aveam acum o vreme...sper ca pe zi ce trece lucrurile sa se linisteasca si imi intre in reflex modul de viata de student...ca de obicei, incerc sa imi dezvolt identitatea personala cat de mult pot, si sa nu uit cine sunt, de unde am plecat, si mai ales sa nu deviez de pe drumul pe care merg, adaugand cate o banda utila la momentul oportun.

Sper ca v-a placut povestea mea si sa ne citim placut in continuare ! Am o curiozitate...deci ii pasez leapsa lui Bogo, si bineinteles cui mai are placerea de a o prelua. O noapte linistita !

Bloguri si bloggeri

2010-10-31T16:10:00.000+02:00

In ultima perioada s-au inmultit foarte mult numarul blogurilor din Romania...daca nu ma insel, am impresia ca cifra se situeaza undeva pe la 60000, acest lucru putand fi privit din multiple perspective...n-as putea spune ca am cine stie ce super experienta in ale bloggeritului, desi mai am putin si implinesc 2 ani de cand eu si Find yourself again va umplem aceste randuri in incercarea de a va face sa fiti tot voi cei care aveti identitatea personala bine dezvoltata si o personalitate unica pentru a ajunge acolo unde va doriti, spre visele si aspiratiile voastre. Acelasi lucru incerc sa il fac si eu in fiecare moment, al carui farmec trebuie gustat si savurat din plin...nu iese mereu, dar banuiesc ca tot timpul trebuie sa iti imbunatatesti performantele si sa iti extinzi orizonturile.

Revenind la ideea cu bloggerii si blogurile, vorbeam zilele trecute cu un prieten despre acest domeniu...initial, totul plecase dintr-o gluma, dar mai apoi, stand si gandindu-ma putin, incercam sa gasesc ceea ce defineste cu adevarat un blogger si eventual niste calitati pe care acesta le-ar putea avea...ce inseamna un blog de fapt ?...o pagina pe care fiecare si-o defineste si personalizeaza in modul cum doreste si se simte capabil, incercand sa o faca cat mai placuta de lecturat, iar oamenii sa intre, sa citeasca, sa invete ceva si sa uite de problemele de zi cu zi, citind si impartasind opinii alaturi de autor si ceilalti cititori.

S-ar putea spune ca bloggerii sunt o comunitate mare ce au un scop comun...un alt mod de a interactiona si de a exprima ceea ce gandesc, simt, traiesc si experimenteaza...si da, nu cred ca exista o definitie a bloggerului si ca exista un model al bloggerului de succes...cred ca si aici, ca in orice domeniu, este vorba din nou de pasiune si de ambitie si de cat de bun poti fi(sau vrei sa fii) in ceea ce faci + promovarea pe care iti doresti sau nu sa o realizezi...cum spuneam eu...totul pleaca din interior...

Ca o continuare intre ceea ce am scris eu aici, va recomand un blog interesant si cum poate fi definita povestea unui hacker...imi veti spune ce legatura are un hacker cu un blogger ?...pai...ramane de vazut. Va recomand cu placere povestea si blogul.

O zi cat mai frumoasa:) !

Formatiile cu care am crescut

2010-10-31T15:32:00.000+02:00

Inca din vara trecuta(sau chiar din primvara) ma gandeam sa dezbat acest subiect. Vazusem intial pe MTV un program de muzica intitulat parca "Romania gen..." care ne amintea de formatiile, melodiile si mai ales ce muzica se asculta pe acele vremuri cand, eu cel putin, aveam pe undeva intre 8 si 10 ani...mi s-a parut foarte tare ideea asa ca am vrut mereu sa ii dau curs. Cel mai recent mi-a readus aminte de aceasta un prieten, intr-o seara, cand stateam si depanam amintiri pe cateva astfel de melodii...si uite asa...se renaste ideea...

Drept urmare, in fiecare saptamana, probabil in ziua de duminica, voi posta cateva din melodiile pe care am crescut si care ma fac sa ma simt din nou copilul de altadata.

Va mai aduceti aminte de baietii si fetele acestea ?